România trebuie să devină mai competitivă prin digitalizare și reforme structurale. Interviu cu Dr. Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental România

Cum își desfășoară Continental activitatea pe timp de pandemie?

Sănătatea și siguranța angajaților noștri este mereu pe primul plan, indiferent de situație. Ne confruntăm, încă de la debutul crizei de coronavirus, cu numeroase provocări noi: de la găsirea de soluții de desfășurare eficientă a activității și menținerea continuității proiectelor noastre în aceste circumstanțe speciale, până la criza economică mondială declanșată de această epidemie, respectiv de scăderea comenzilor, aspect care are un impact deosebit asupra sectorului nostru.

La Continental, cei mai mulți dintre angajații care ocupă funcții administrative, precum și majoritatea celor din centrele de cercetare și dezvoltare, acolo unde activitatea o permite, au posibilitatea de a lucra de acasă pentru o perioadă extinsă de timp. Pentru protejarea angajaților noștri, reluarea activităților la sediul companiei se face treptat și responsabil.

Solidaritatea este una dintre valorile principale ale culturii noastre organizaționale. Acum, mai mult ca oricând, am simțit nevoia de a ne implica activ în lupta întregii comunități împotriva acestui virus. Împreună cu toate entitățile legale ale Continental România, și cu sprijinul Vitesco Technologies România, am donat peste 60.000 euro pentru achiziționarea a două noi ventilatoare neinvazive, patru containere de triaj epidemiologic, cinci infuzomate, 10.000 de măști pentru medicii de familie, teste COVID-19, consumabile pentru spitale și materiale pentru producția de viziere. Am împrumutat unei unități spitalicești chiar și un AGV echipat cu filtre UV pentru dezinfectarea de coridoare. De asemena, trei ventilatoare neinvazive care au fost scoase din uz au fost reparate și reintroduse în sistemul medical datorită contribuției companiei la o inițiativă a Parteneriatul Auto Român (PAR). Prin donarea de laptopuri către școli, am sprijinit și desfășurarea cursurilor în format online. M-am bucurat îndeosebi de numeroasele inițiative personale ale angajaților noștri, care s-au înscris în multe programe de voluntariat, au făcut donații directe către organizații neguvernamentale și au contribuit în timpul liber la producția de viziere.

Perioada de post-pandemie ar putea fi o oportunitate pentru România. Este adevărat?

Înainte de toate, întreaga economie va trebui să învețe să trăiască cu pandemia pentru cel puțin câteva luni, și în anul 2021. Companiile și angajații din toate domeniile trebuie să reacționeze și să dea dovadă de agilitate sporită în contextul crizei sanitare și a situației volatile și incerte din piață. Încă din luna martie, cererea pe piețele internaționale a scăzut foarte mult. Vor trece probabil câteva luni, poate un an, până când aceasta își va reveni.

În ultimii ani, România a pierdut competitivitatea în competiția pentru investiții noi, comparativ cu țările vecine. Costurile au crescut mult mai repede decât productivitatea, în special ca urmare a măsurilor guvernamentale, cum ar fi creșterea salariilor minime și a salariilor pentru funcționarii publici. Pe timp de criză, concurența cu țările din regiune se intensifică și nu mai este vorba doar de atragerea de noi investitori, ci mai degrabă de menținerea locurilor de muncă existente într-o economie mondială care nu mai crește. Situația pe piața locală a muncii este amplificată de românii care se întorc în țara natală deoarece și-au pierdut locul de muncă în țările occidentale ca urmare a crizei. Pentru România, important în acest moment este să găsească acele măsuri corecte care să stimuleze competitivitatea țării.

Pe lângă măsurile obișnuite și binecunoscute, de actualitate este și crearea de oportunități legale care să permită companiilor să se adapteze flexibil cererii de piață aflate momentan într-o situație foarte volatilă și imprevizibilă. Un instrument foarte bun în acest sens, atât pentru angajați cât și pentru companii, îl reprezintă modelul de lucru Kurzarbeit, pe care l-am înaintat spre discuția publică din România încă de câteva luni împreună cu cluburile de afaceri germane și AHK. Această măsură legislativă permite firmelor, în cazul scăderii temporare a cererii de pe piață, să ajusteze programul de muncă al angajaților corespunzător cu planul actual de comenzi, să îi plătească pentru munca efectuată și necesară, iar statul compensează parțial veniturile reduse. Rezultă avantaje pentru toate părțile implicate (angajat, angajator, stat) și eforturile se împart între toți: angajatorii plătesc pentru munca efectiv făcută, au astfel costuri mai mici, rețin angajați bine pregătiți și se pot adapta rapid la cererea în creștere, lucrătorii își păstrează locul de muncă, pot continua să lucreze și sunt compensați parțial pentru pierderile financiare. Acest sistem s-a dovedit extrem de eficient în 2009, în Germania, și a contribuit din plin la repornirea economiei. Este acum introdus și în alte țări din UE și este o direcție strategică la nivelul Uniunii prin programul SURE, gândit să ajute la protejarea locurilor de muncă și a angajaților afectați de către pandemia cu COVID-19.

Răspunsul la întrebarea dacă România poate folosi criza ca oportunitate de dezvoltare va depinde foarte mult de cât de rapid și de eficient sunt luate măsuri pentru creșterea competitivității structurale, precum și de instrumentele de gestionare a crizei, cum ar fi introducerea Kurzarbeit. Capacitatea de a reacționa rapid în caz de criză ar putea deveni, în viitor, un avantaj semnificativ pentru competitivitatea țării.

Ce provocări aduce pandemia la nivel de țară?

Pandemia aduce cu sine o serie de provocări. Cea mai evidentă este asigurarea unui mod viabil de funcționare a societății într-o formulă care să considere o reducere semnificativă a contactelor personale și a mobilității. Am observat cu toții cu ce viteză s-au instalat modalități moderne de colaborare odată cu apariția crizei, de ex. conferințele video și telemunca. Chiar dacă cel mai probabil în majoritatea domeniilor vom reveni la modul obișnuit de operare când această epidemie se va încheia, România trebuie să profite de acest impuls spre evoluție și să continue să îmbunătățească activitatea multor sectoare, a căror modernizare este necesară. Acest mod de abordare poate duce la dezvoltarea multor sectoare care nu au evoluat pe măsura nevoilor societății. În primul rând, trebuie să vorbim despre o digitalizare a acestora, de la administrația publică la educație, de la sănătate la finanțe etc. Strâns legată de această măsură este debirocratizarea din administrația românească, unde știm cu toții că încă predomină hârtiile.

Pentru stimularea pe termen scurt, precum și pentru promovarea pe termen lung a creșterii economice, trebuie abordate și alte domenii în România, cum ar fi:

• Dezvoltarea infrastructurii – ce are consecințe pozitive pe termen lung – solicitată tot mai mult și de către UE.

• Stimularea investițiilor și a competitivității – atât cele făcute de stat, cât și cele private.

• Predictabilitate fiscală – le susține pe primele două și contribuie masiv la dezvoltarea organic sănătoasă a întregii societăți, cu influență mare în mediul economic, atât în cazul marilor companii, cât și în cel al IMM-urilor și al micilor întreprinzători.

• Stimularea implicării civice în luarea deciziilor cu impact asupra întregii societăți.

• Eficientizarea aparatului de stat, în special prin digitalizare, dar și prin reforme structurale (de ex. mai multă regionalizare).

• Introducerea Kurzarbeit și aferent adaptarea coerentă a legislației muncii.

În cât timp își va reveni industria automotive după pandemie?

Întreaga industria auto a fost adânc lovită de pandemie. Ultima analiză efectuată, arată că producția este în scădere cu 25% în China și SUA și cu 40% în Europa. China va crește ușor în al doilea trimestru comparativ cu anul precedent, Europa va rămâne mult în urmă, Statele Unite se vor situa între cele două. Recuperarea este probabil să fie cea mai lentă în Europa, unde industria auto va raporta pierderi de miliarde de euro în al doilea trimestru. Analiștii de piață estimează o scădere globală a producției cu peste 70 de milioane de autovehicule, adică cu 20% mai puțin față de anul trecut. Impactul crizei este mult mai mare decât în 2009. Acest lucru nu prezice vești bune pentru constructorii de mașini și furnizorii de sisteme europeni. Al doilea trimestru va fi probabil cel mai dificil din epoca postbelică.

Avem de-a face cu două schimbări imense. În primul rând, există procesul de transformare tehnologică: digitalizare, conducere asistată și automatizată, electrificare și servicii. Acesta este un pachet imens pentru industria auto. În al doilea rând, acum ne confruntăm cu o criză de piață nemaiîntâlnită din 1930, ceea ce va duce la companii de dimensiuni mai mici aflate sub o presiune și mai mare. Dacă nu va exista o revigorare semnificativă a pieței în Europa în timpul verii, credem că vom asista la o suită de falimente, în ciuda tuturor măsurilor de sprijin.

Recuperarea acestei industrii cheie europene trebuie, cu siguranță, să fie susținută și accelerată de stimulente de cumpărare facilitate de guvern. Avansarea unor anumite tipuri de acțiuni, cum ar fi electromobilitatea, nu este cu siguranță suficientă, promovarea autovehiculelor cu o tehnologie de combustie curată și modernă fiind necesară. Pe de o parte, cota de piață și capacitatea de producție a vehiculelor electrice sunt prea mici pentru a obține un efect de promovare substanțial. Pe de altă parte, formula de carburant actual provenit din surse mixte permite unor autovehicule moderne să fie mai eficiente și mai curate decât mașinile electrice alimentate cu energie extrasă din cărbune.



German
Citește articolul precedent:
Fulga Dinu, Country Manager Operations, IMMOFINANZ: Ne concentrăm asupra nevoilor clientului, iar flexibilitatea și comunitatea joacă un rol central din acest punct de vedere

În martie 2018, Fulga Dinu a preluat funcția de Country Manager Operations al IMMOFINANZ Romania, pentru a coordona dezvoltarea segmentelor...

Închide