România – Uniunea Europeană 2019. Un mandat pentru coeziunea europeană

(Foto: panama555/ depositphotos.com)

Viitorul României este, fără îndoială și în ciuda multor voci eurosceptice, în interiorul Uniunii Europene, iar primul mandat al României la Președinția Consiliului UE trebuie să aibă impact la nivelul întregii societăți românești, dar mai ales la nivelul întregii societăți comunitare.

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională firească, în contextul în care deținerea Președinției Consiliului UE este o premieră pentru România și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile și statele membre ale Uniunii Europene.

Prin acest mandat, România se plasează astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

Contextul Președinției României la Consiliului UE

Asumarea, pentru o perioadă de șase luni, a Președinției Consiliului Uniunii Europene este o obligație ce decurge din calitatea de stat membru UE și presupune un efort excepțional în direcția consolidării unei viziuni naționale cu privire la viitorul Uniunii Europene și creșterii capacității administrative necesare exercitării acestui mandat. Președinția exercitată de România trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru – honest broker – fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE și de bună cooperare dintre statele membre si instituțiile europene. Însă, în calitatea sa de Președinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia și de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

Despre pregătirile pentru exercitarea acestui mandat, Președintele Klaus Iohannis declara recent, citat de presă la Bruxelles, că toate lucrurile pe care le face România pentru această Președinție „sunt mult mai bune. Lumea înțelege că vrem să avem o Președinție de succes. Sigur au preocupări, au simțit că mai e de lucru până funcționează, dar sunt realmente mai optimist decât am fost acum câteva săptămâni”. Președintele Iohannis a mai precizat că lucrurile se mișcă în domeniul pregătirii practice și logistice. Noi rămăsesem în urmă cu câteva chestiuni de logistică, de dotări, chestiuni care trebuie să funcționeze din prima zi și mi s-a garantat că aceste lucruri care au rămas cumva nelămurite, majoritatea au fost deblocate de noul ministru și lucrurile merg într-o direcție bună”.

România va traversa câteva încercări serioase odată cu preluarea mandatului, pentru că Uniunea Europeană se află, în prezent, într-un punct de reflecție privind succesele înregistrate în ultimii 60 de ani, de rememorare a valorilor care îi asigură coerența, dar și de deschidere a unui nou capitol, cel al demarării unui proces în care UE 27 să decidă împreună cu privire la viitorul Uniunii. Se vorbește din ce în ce mai mult, inclusiv la nivel politic înalt, despre scenarii multiple, despre viteze diferite, în contextul discuțiilor privind viitorul UE. Perioada de exercitare a Președinției României la Consiliul UE va fi caracterizată de acest efort comun al statelor membre ale Uniunii pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a evoluției acestuia pe următorul deceniu.

Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Președinția României la Consiliul UE au legătură evidentă cu prioritățile de pe agenda europeană, care sunt legate de prezența pe masa de lucru a liderilor europeni a unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, sunt administrarea ieșirii Regatului Unit din UE – Brexit, problema migrației, cadrul financiar multi-anual post 2020, precum și organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Citat recent de cotidianul Adevărul, Preşedintele Klaus Iohannis spunea, într-un mesaj transmis la Adunarea Generală a Centrului European pentru Problemele Lucrătorilor, că un succes al preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene înseamnă rezultate concrete pentru cetăţenii europeni.

Potrivit președintelui român, Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce. Agenda europeană este marcată de provocări multiple şi incertitudini, unele cu rădăcini în trecut, altele care sunt rodul evoluţiilor prezentului. „Şi pentru unele, şi pentru altele, soluţia nu poate veni decât din consens, din maniera în care vom reuşi să gestionăm împreună, instituţii europene şi organizaţii ale societăţii civile, dificultăţile pe care le ridică climatul social-politic de pe cuprinsul continentului nostru”, a transmis Klaus Iohannis.

Cum arătam mai sus, pe perioada preşedinţiei Consiliului UE, România va avea de gestionat provocări majore: Brexit-ul, negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020 şi problema migraţiei, iar în primul semestru al anului viitor vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European. „Sunt doar unele dintre cele mai importante chestiuni pe care îmi doresc să le putem trata cu deplină seriozitate şi eficienţă pentru a contribui şi noi la consolidarea proiectului european. Un succes al preşedinţiei româneşti înseamnă, în definitiv, rezultate concrete pentru cetăţenii europeni. Însă, dincolo de proiectele şi demersurile palpabile, îmi doresc să putem readuce optimismul pentru cetăţenii europeni. Pentru acest obiectiv îndrăzneţ, avem însă nevoie de un efort colectiv pentru găsirea unor soluţii pentru o Uniune Europeană puternică şi adaptată, care să corespundă aspiraţiilor generaţiilor viitoare. Tocmai de aceea, în această dificilă misiune din 2019, România acordă o importanţă deosebită dialogului social european. Trebuie să oferim un exemplu de seriozitate şi profesionalism, din partea unui stat membru UE tânăr, modern şi dezvoltat, conştient de responsabilităţile şi drepturile care îi revin în privinţa gestionării pieţei muncii”, mai spune Iohannis în mesajul său.

România subliniază, de altfel, în toate declarațiile oficialilor, că una dintre priorităţile asumate este consolidarea convergenţei europene. „Pentru atingerea acestui obiectiv central, un rol important îl vor avea acţiunile destinate ocupării forţei de muncă şi întăririi drepturilor sociale. Dezvoltarea sectorului digital este, de asemenea, fundamentală pentru progresul economic, iar eforturile trebuie îndreptate către transformarea Uniunii Europene într-un lider la nivel mondial în acest domeniu”, transmite președintele român în mesajul amintit.

Controverse politice

Unele conflicte politice interne ale României au atras atenția membrilor Parlamentului European, unii dintre aceștia exprimând puncte de vedere și opțiuni – de asemenea politice – de natură radicală la adresa țării noastre. Considerat a fi cel longeviv membru al Parlamentului European (și-a început mandatul în 1980), eurodeputatul german Elmar Brok (PPE), cerea la 12 noiembrie, în premieră, activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene împotriva României. „Cer social-democraţilor să ia serios în considerare posibilitatea ca noi, Parlamentul European, să declanşăm împotriva României procedura prevăzută de Articolul 7”, a spus Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și membru al PE din 1980, pentru Welt am Sonntag și citat de Digi24. Definit drept „opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria; articolul prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Pe de altă parte, redactorul-șef de la platforma Calea Europeană, Dan Cărbunaru, comenta recent că sloganul Președinției României la Consiliul UE trebuie nu doar afirmat public, ci mai ales regăsit în modul în care statul român alege să acționeze în problemele majore aflate pe agenda UE: „Coeziunea, o valoare comună europeană” este un mesaj „care duce cu gândul nu doar la banii din politica de coeziune – zeci de milarde de euro primite de România de când a intrat în UE, ci și la viitorul nostru comun, implică, măcar înainte și pe timpul asumării acestei responsabilități, predictibilitate și solidaritate. Fără coeziune, nici negocierile pentru bugetul multianual, care ar trebui tranșate sub Președinția asigurată de noi, nici cele pentru Brexit, nici măcar Summit-ul extraordinar al șefilor de stat și de guverne de la Sibiu, din 9 mai 2019 nu ar putea aduce vești bune pentru toți europenii”, comenta Dan Cărbunaru.  

 

Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Șarmantul domn dr. Seele

Dr. Rainer Seele, n. 1960, este CEO-ul OMV și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom. Managerul anului 2018, după...

Închide