Românii, mai euro-optimiști, dar deloc diferiți de ceilalți europeni

Pe 3 martie am fost provocat de Reprezentanța Comisiei Europene la București să prezint și să comentez ultimul raport dedicat României din Eurobarometrul standard de toamnă (86). Ilustrată de caricaturistul Costel Pătrăşcan, prezentarea a fost însoțită de o analiză a informaţiilor realizată de sociologii Bogdan Voicu şi Manuela Stănculescu. Concluzia generală: printre cei mai europtimişti, românii continuă să fie o prezență marcantă printre europeni, conform datelor ultimului Eurobarometru, dar analizele nu ne arată nici mai buni și nici mai răi decât restul națiunilor din Uniunea Europeană. Prezentarea narativă a datelor cercetate în toamna trecută arată provocările lui 2016, de la creşterea tendinţelor eurosceptice până la capacitatea de reacţie a Uniunii Europene. La 14 septembrie, preşedintele Juncker s-a adresat Parlamentului European, cu ocazia discursului său anual privind Starea Uniunii Europene, ocazie cu care a subliniat cele mai mari „provocări” (citește „amenințări”): fragmentare, populism, şomaj şi inegalitate socială. Discursul lui Juncker a fost însoţit de adoptarea unor iniţiative în ce priveşte investiţiile, piaţa unică digitală, uniunea pieţelor de capital şi securitatea.

De departe cel mai important eveniment al anului trecut a fost referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE, la al cărui rezultat a contribuit şi dezbaterea din jurul imigraţiei, chiar dacă Marea Britanie nu este parte a spaţiului Schengen care asigură libertatea de circulaţie. În discursul anual privind Starea Uniunii, Jean-Claude Juncker a afirmat că Brexit-ul nu pune în pericol UE, dar populismul galopant riscă să ducă Europa pe calea naţionalismului.

În ce priveşte România, 2016 a fost anul care a fost marcat de alegerile locale şi parlamentare, ambele fiind câştigate de social-democraţi. Potrivit celor doi sociologi amintiți, alegerile parlamentare au influenţat în mod firesc opţiunile românilor analizate de Eurobarometrul din toamna anului 2016. România are în acest an cea mai mare creştere economică din UE (4,9%), conform Raportului de ţară din 2017. Creşterea a fost determinată în principal de consumul privat, la rândul său susţinut de creşterile salariale, de reduceri ale impozitelor indirecte şi de rate scăzute ale dobânzilor.

Ce cred românii despre prioritățile Juncker

Comisia Juncker şi-a stabilit zece priorităţi, de la redresarea economiei europene şi crearea de locuri de muncă de calitate, până la combaterea schimbărilor climatice, securitatea energetică, gestionarea crizei migranţilor şi negocierea unui acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii. Majoritatea românilor se declară în favoarea celor mai multe dintre priorităţile şi politicile menționate în cadrul studiului Eurobarometru. Totuşi, se poate observa o tendinţă de scădere în nivelul de acord, comparativ cu toamna anului 2015. Aproximativ opt din zece români susţin libera circulaţie a cetăţenilor UE, care pot să locuiască, să muncească, să studieze şi să facă afaceri oriunde în UE (77%, -3 puncte procentuale faţă de 2015). În jur de două treimi dintre români se declară în favoarea unui acord de comerţ liber şi investiţii între UE şi SUA (71%, +3pp), dar şi a unei politici de apărare şi securitate comune a statelor membre (69%, -6pp). Un nivel de susţinere similar este declarat şi pentru o politică externă comună (65%, -4pp), respectiv o politică energetică comună (65%, -7pp). Circa şase din zece români sprijină o piaţă unică digitală (62%, +3pp). Un procent similar se declară de acord cu extinderea într-o măsură mai mare a UE (61%, -4pp), precum şi cu o politică europeană comună privind migraţia (59%, -3pp). Peste jumătate dintre români susţin o Uniune economică și monetară europeană (55%, -2pp). Cele două priorităţi care suscită o opoziţie mai puternică sunt cele referitoare la moneda euro (respectiv Uniunea economică și monetară) și la o politică comună privind migraţia, o treime dintre români declarându-se împotrivă.

Relativ la creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi realizarea de investiţii, la finalul anului 2016 doar jumătate dintre români considerau că situaţia financiară a gospodăriei lor este bună sau foarte bună, sub media europeană de 68%. Comparativ cu perspectiva începutului de an, a crescut numărul românilor (de la 13% în primăvară, la 18% în toamnă) care anticipează o înrăutăţire a situaţiei lor economice în următoarele 12 luni. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă, unul din cinci români o consideră satisfăcătoare la nivelul întregii ţări, în timp ce 46% sunt mulţumiţi de situaţia personală la locul de muncă. Perspectivele asupra locurilor de muncă în următoarele 12 luni sunt mai pesimiste în viziunea românilor, spre deosebire de toamna anului 2015, când un procent mai mare de cetăţeni (28% în 2015, faţă de 21% în 2016) se aşteaptă ca situaţia locurilor de muncă din propria ţară să se îmbunătăţească. La acest ultim aspect, aprecierea situaţiei viitoare în ceea ce priveşte locurile de muncă, România se situează la paritate cu media europeană (23%). Perspectivele asupra situaţiei economiei europene sunt însă pozitive, 59% dintre români evaluând-o ca fiind bună,
România situându-se semnificativ peste media europeană (39%) din acest punct de vedere. Spre comparaţie, doar unul din patru români evaluează situaţia economiei româneşti ca fiind bună. Românii anticipează creşteri mai degrabă din partea sectorului privat, aproape două treimi considerând că acesta este mai bine poziţionat, comparativ cu sectorul public, în crearea unor noi locuri de muncă. Astfel, 54% dintre români sunt de părere că banii publici, la nivelul Uniunii Europene, ar trebui folosiţi pentru a stimula investiţiile din sectorul privat.

În raport cu piaţa internă, 54% dintre români consideră un obiectiv realist creşterea contribuţiei industriei la 20% din PIB, până în anul 2020. Iar trei din patru români se declară în favoarea unor reguli mai stricte în România privind evaziunea şi paradisurile fiscale. Țări ce susţin mai puternic existenţa acestor reguli sunt Germania, Spania, Olanda şi Suedia, ele înregistrând procente de acord de peste 95%. Aderarea României la Uniunea Europeană presupune adoptarea monedei unice într-un orizont de timp ce depinde de gradul de convergenţă cu zona euro. La finalul anului 2016, 55% dintre români s-au declarat în favoarea unei monede unice, Euro, ca simbol al Uniunii economice şi monetare europene, în scădere însă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (63%). Globalizarea este considerată o oportunitate pentru creşterea economică de 47% dintre români, procent în creştere faţă de anul anterior (39%), dar tot sub media europeană (58%). Când vine vorba de realizarea unui parteneriat pentru comerţ şi investiţii între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, 71% dintre români se declară în favoarea acestuia. Media europeană se menţine la acelaşi nivel din 2015 (53%), iar la polul opus se situează ţări precum Austria şi
Germania unde doar aproximativ unul din cinci cetăţeni susţin un parteneriat UE-SUA. Deşi 62% dintre români apreciază pozitiv piaţa unică digitală şi importanţa economică a acesteia, 39% dintre români nu accesează internetul niciodată, cu 21 de puncte procentuale mai mult faţă de media europeană. Penetrarea mică a internetului în zonele rurale, competenţele digitale limitate şi lipsa siguranţei în privinţa datelor personale în mediul online, reprezintă, în continuare, bariere în dezvoltarea acestui sector.

În ceea ce priveşte domeniul justiţiei şi respectării drepturilor fundamentale, românii consideră libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor în interiorul Uniunii ca fiind cea mai importantă realizare a Uniunii Europene (35%, faţă de 26% media europeană). Aproximativ 70% dintre români consideră un lucru bun dreptul cetăţenilor europeni de a lucra, respectiv de a locui în orice stat membru al Uniunii. De asemenea, 63% dintre români apreciază pozitiv dreptul cetăţenilor din alte state membre de a lucra, respectiv locui, în România. În unele state membre, precum Austria (27%) şi Belgia (24%), procentul celor care nu sunt în favoarea dreptului cetăţenilor europeni de a lucra în orice stat membru al Uniunii este mult peste media europeană de 12%. Ca urmare a crizei refugiaţilor, trei din cinci români au îmbrăţişat favorabil ideea de creare a unei politici europene comune privind migraţia, ponderea fiind însă sub media europeană (69%) şi semnificativ în scădere faţă de 2015 (66%). În ciuda atitudinii pozitive asupra liberei circulaţii a cetăţenilor, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte aportul adus României de imigranţii din afara Uniunii. Astfel, 36% dintre români apreciază că există un aport pozitiv al imigranţilor în general, în timp ce 57% nu sunt de acord cu această premiză. Mobilitatea persoanelor din alte state membre ale Uniunii este percepută favorabil de 57% dintre români, comparativ cu cei doar 35% în favoarea imigraţiei persoanelor din state din afara Uniunii. Doi din cinci români consideră că măsurile pentru a combate imigraţia ilegală a persoanelor din afara Uniunii ar trebui luate preferabil la nivel naţional, mult peste media europeană de 24%, dar şi în creştere faţă de anul 2015 (24%).

Europa 2020 prin ochii românilor

Strategia Europa 2020 stabileşte cinci obiective ambiţioase în domeniile ocupării forţei de muncă, cercetării şi dezvoltării, schimbărilor climatice şi energiei, educaţiei, precum şi combaterii sărăciei şi excluziunii sociale, obiective care trebuie realizate de UE până în 2020. Trei cincimi dintre români indică două obiective ale strategiei ca fiind cele mai realiste: gradul de ocupare a segmentului de vârstă 20-64 ani și reducerea abandonului şcolar până la 10%. Obiectivul considerat a fi cel mai ambiţios, atât la nivel naţional, cât şi european, este cel potrivit căruia minimum 40% din tânăra generaţie, cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, ar trebui să aibă un titlu sau o diplomă de educaţie superioară – apreciat astfel de 43% dintre români şi 39% dintre europeni.

60% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă pentru a ieşi din criză şi că va face faţă noilor provocări globale, acest procent fiind unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii (media fiind de 46%). În afară de România, ţările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Lituania (74%) şi Malta, Suedia şi Finlanda (70%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Grecia (55%) şi Italia (42%).

Români sau europeni?

Ataşamentul românilor se îndreaptă în special către oraşul sau satul natal, nouă din zece cetăţeni indicând că se simt ataşaţi şi foarte ataşaţi de comunitatea lor imediată. Pe locul al doilea, cu patru puncte procentuale mai puţin, se situează ataşamentul faţă de România. În ceea ce priveşte apropierea faţă de Europa şi
Uniunea Europeană, 59% dintre români se simt ataşaţi şi foarte ataşaţi de Europa, iar 54% de Uniune. Românii se situează din nou peste media europeană în raport cu apropierea faţă de Europa (53%), dar nu şi faţă de UE, media UE28 pentru acest indicator fiind de 51%. Două treimi dintre români declară că se simt cetăţeni europeni dar, atunci când se referă la naţionalitate, 47% dintre români se consideră atât români, cât şi europeni, în timp ce 44% se consideră doar români. În ceea ce priveşte cetăţenia europeană, românii exprimă acelaşi grad de asociere ca şi cetăţenii celorlalte state membre, media europeană fiind 67%. Românii acordă mai multă încredere instituţiilor internaţionale – aproximativ unul din doi români tinde să aibă încredere în Uniunea Europeană sau Naţiunile Unite –, în timp ce instituţiile naţionale cunosc un grad de încredere mai scăzut – 36% pentru autorităţile publice locale sau regionale, 35% pentru administraţia publică, 29% pentru Guvern, 22% pentru
Parlament. Încrederea românilor în Uniunea Europeană (52%) se situează peste media europeană (36%).

Economia României vs economia globală

Situaţia economică, pe de o parte, şi sistemul de îngrijire al sănătăţii şi de securitate socială, pe de altă parte, sunt problemele cele mai importante cu care românii consideră că se confruntă România (ele înregistrând un procent de 32%, în fiecare dintre cazuri). Acestea sunt urmate de creşterea preţurilor, inflaţia şi costul de trai (24%) şi şomajul (19%). Ele se suprapun ierarhiei problemelor personale resimţite, atât de români, cât şi de restul cetăţenilor Uniunii Europene: costul de trai şi condiţiile de viaţă, sistemul de sănătate şi securitate socială, sistemul de pensii, situaţia financiară a gospodăriei. Imigraţia (36%) şi terorismul (34%) sunt cele mai importante probleme ale Uniunii Europene, din perspectiva cetăţenilor, însă procentul românilor care le-au menţionat este în scădere faţă de anul trecut (43% apreciind terorismul drept o problemă şi 47% imigraţia).

Situaţia economiei naţionale era percepută ca fiind bună şi foarte bună în cea de-a doua jumătate a anului 2016 de un sfert dintre români, procentul celor optimişti poziţionând România sub media
Uniunii Europene (41%), dar în linie cu percepţia populaţiei din aceeaşi perioadă a anului 2015. În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 12 luni, românii sunt mai puţin optimişti decât la finele lui 2015, un sfert dintre ei declarând că se aşteaptă ca situaţia economică a ţării să se îmbunătăţească, 40% că ea va rămâne la fel şi 29% apreciind că situaţia se va înrăutăţi.

În ceea ce priveşte situaţia economiei româneşti privite în contextul crizei economice şi a locurilor de muncă, aproximativ unul din doi români consideră că impactul crizei asupra locurilor de muncă a atins deja apogeul (47%), în timp ce 41% consideră că perioada dificilă de-abia urmează să vină. Procentul optimiştilor situează românii peste media europeană (42%), însă, în alte ţări analizate, precum Olanda, Albania şi Irlanda, aproximativ 70% dintre respondenţi consideră că impactul crizei a atins deja apogeul. Mai puţin optimişti sunt grecii şi ciprioţii, unde doar un sfert din populaţie crede că răul cauzat de criza economică a trecut.

 

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
BusinessMark: Conferința de resurse umane, „HR Business Strategist”, pentru prima dată la Timișoara

BusinessMark anunță organizarea conferinței „HR Business Strategist”, ce va avea loc pe 30 martie 2017 la Hotel Timișoara, în orașul...

Închide