Sectorul energetic românesc: promisiuni mari, strategie incertă

Sectorul energetic romanesc pg 22 23
Foto: yelantseev/Depositphotos.com

Strategia energetică a României se lasă încă așteptată, deși documente care să contureze liniile de dezvoltare a sectorului au fost în repetate rânduri elaborate. Piața locală de energie este în curs de finalizare a procesului de deplină liberalizare, potrivit angajamentelor asumate ca stat membru al Uniunii Europene. Potențialul energetic românesc face ca sectorul să fie strategic la nivel național și european, iar România are ambiția de a câștiga în viitorul apropiat securitatea și stabilitatea energetică, urmărind imperativele de securitate energetică, de asigurare a competitivității economiei, respectiv de tranziție a sectorului energetic către un model de dezvoltare sustenabilă, sprijinite pe fundamentul unei bune guvernanțe a sectorului energetic și urmărind, în definitiv, asigurarea energiei pentru toți consumatorii și suportabilitatea ei prin reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorilor vulnerabili.

Un prim principiu al strategiei energetice este să pună pe plan central nevoile și interesele tuturor consumatorilor de energie – casnici, comerciali și instituționali, nevoi și interese care sunt diverse și în permanentă evoluție. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică se bazează pe trei principii: o mai bună delimitare a funcțiilor statului de elaborator de politici și de reglementator de cea de deținător de active și de investitor; utilizarea mecanismelor pieței competitive în urmărirea obiectivelor strategice, pentru a da o perspectivă stabilă mediului investițional și respectarea neutralității tehnologice. Prima arie centrală de intervenție strategică este înnoirea parcului de capacități de producției a energiei electrice. Mixul energiei electrice al României este și va rămâne echilibrat și diversificat. O bună parte a capacităților de producție se apropie însă de sfârșitul duratei de viață, iar unele dintre ele sunt ineficiente economic și inadecvate ecologic. Înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice presupune investiții de 7 până la 14 mld. euro până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare. Noile capacități de producție vor utiliza tehnologii avansate, cu eficiență ridicată, flexibile și mai puțin poluante, capabile să asigure stabilitatea sistemului energetic. Energia nucleară este o opțiune strategică pentru România. Extinderea capacității nucleare se justifică din motive de securitate energetică și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Proiectul nuclear constituie cea mai mare investiție potențială în sectorul energetic românesc în următoarele decenii, fiind viabil doar în condiții de eficiență economică, printr-o schemă de garantare a veniturilor și de respectare a condiționalităților tehnice și de mediu convenite la nivel european.

Procesul de înlocuire a vechilor capacități pe bază de gaz natural este în desfășurare, România dispunând de peste 1.500 MW instalați în centrale eficiente, în urma investițiilor din ultimii 10 ani. În următorii 10 ani se va încheia procesul de ieșire din uz a parcului de capacități vechi, bazate pe gaz natural. România are opțiunea strategică de a miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, recomandat de flexibilitatea centralelor ce îl utilizează, de costul relativ redus al investiției inițiale și al cheltuielilor de mentenanță, precum și de emisiile relativ reduse de GES.

Competitivitatea cărbunelui în mixul de energie electrică depinde de eficiența în transformare a fiecărui grup în parte, destul de scăzută pentru capacitățile existente, de costul cărbunelui livrat și de prețul certificatelor de emisii. Grupurile actuale pe bază de cărbune au un rol important în stabilitatea sistemului energetic național. Înlocuirea capacităților pe bază de cărbune va avea loc în special după 2025. Noi capacități pe bază de lignit trebuie să aibă parametri supra-critici, eficiență ridicată și emisii specifice de GES scăzute.

Strategia României prevede, până în 2030, o creștere ușoară a capacității hidroenergetice, prin finalizarea proiectelor noi în curs de desfășurare. Rolul esențial jucat de hidroenergie pe piața de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanță și retehnologizare. România are obiectivul de a atrage în continuare investiții, valorificând potențialul natural ridicat, respectiv în industria conexă a tranziției energetice.

O a doua zonă prioritară de intervenție strategică este infrastructura și aprovizionarea cu gaz natural. Sistemul energetic românesc va avea un nivel ridicat de stabilitate în fața șocurilor de aprovizionare cu energie, ca urmare a dezvoltării sustenabile a bazei naționale de resurse energetice și a realizării infrastructurii de transport, inclusiv proiecte de interconectare cu flux bidirecțional. Se disting ca importanță proiectele de exploatare a resurselor de gaz natural, onshore și offshore, menite să reducă gradul de dependență de import în deceniile următoare. Menținerea unei producții interne de gaz natural semnificative presupune investiții în explorare geologică și creșterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, inclusiv cele cu gaz asociat. Dezvoltarea zăcămintelor recent descoperite în Marea Neagră necesită construcția infrastructurii de conectare la sistemul național de transport (SNT). Pentru integrarea în piața regională de gaz natural, cel mai important proiect este interconectorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), inclus în lista proiectelor de interes comun a UE. O altă prioritate este asigurarea capacității de transport spre Republica Moldova. Un obiectiv strategic pentru România este crearea unei piețe competitive de gaz natural: transparentă, lichidă, cu grad moderat de concentrare și preț concurențial.

Totodată, piața de energie românească nu poate exclude rolul central al biomasei în încălzirea gospodăriilor din mediul rural. Aproape 90% din locuințele din mediul rural și 45% la nivel național utilizează cu precădere lemn de foc pentru încălzire. Locuințele sunt, de regulă, încălzite doar parțial, în sobe cu ardere incompletă, nivelul de confort fiind scăzut, iar costul ridicat. În anul 2030, majoritatea gospodăriilor din mediul rural vor avea, probabil, acces la surse alternative de încălzire, iar locuințele vor fi mai eficiente energetic. Prin extinderea rețelelor de distribuție a gazului natural, va crește utilizarea gazului natural pentru gătit și încălzire. Dezvoltarea sistemelor distribuite de producție a energiei electrice (fotovoltaic și eolian), dublate de capacități de stocare, va avea loc mai ales în mediul semi-urban și va favoriza încălzirea cu pompe de căldură aer-sol. Panourile solare termice vor fi o soluție accesibilă pentru încălzirea apei. În același timp, un domeniu strategic este creșterea eficienței energetice a locuințelor. În România, sărăcia energetică este mai degrabă rezultatul nivelului scăzut al veniturilor decât al prețurilor ridicate la energie, însă consumul specific mare de energie pentru încălzirea clădirilor accentuează problema.

Raportul de țară al Comisiei Europene publicat în această primăvară are un capitol specific dedicat sectorului energetic. Potrivit analizei Comisiei Europene, România trebuie încă să instituie norme adecvate privind piața energiei. Structura de piață existentă este în continuare inadecvată și ar putea împiedica România să își valorifice potențialul în materie de gaze naturale. Ordonanța de Urgență nr. 64 din octombrie 2016 a introdus reforme esențiale pentru piața energiei. A eliminat barierele de reglementare existente în ceea ce privește exportul de gaze naturale care contraveneau normelor UE și a introdus aspecte esențiale privind concurența și transparența. Prin aceste modificări, România are potențialul de a deveni un actor-cheie în regiune în sectorul gazelor naturale din UE. Cu toate acestea, modificările aduse actului normativ, care în prezent se află în Parlament, atenuează dispozițiile cadrului de reglementare. Noua infrastructură va duce la creșterea gradului de integrare a României pe piața regională a energiei. Tronsonul de pe teritoriul României al gazoductului BRUA, o investiție de 479 de milioane euro, care va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019, va conecta rezervele de gaze naturale din Marea Neagră și din coridorul sudic al gazelor cu piețele din centrul și estul Europei. Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru proiecte de infrastructură energetică de interes comun, a emis pe 21 martie 2018 „decizia exhaustivă” privind gazoductul BRUA. Acest pas dă dreptul operatorului Transgaz de a începe efectiv lucrările, susțin reprezentanții ministerului. Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte în lungime de aproximativ 479 kilometri și a trei stații de comprimare (Jupa, Bibeşti şi Podişor). Gazoductul va traversa judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Termenul de finalizare a Fazei I este, conform calendarului, anul 2019.

În ceea ce privește energia electrică, România ar trebui să mai realizeze câteva proiecte pentru a atinge obiectivul de interconectare electrică de 10 % până în 2020 și ar trebui să își exploateze pe deplin capacitatea de generare ridicată. Aceste proiecte vizează linii de interconectare și modernizarea a șase linii interne pentru a consolida capacitățile de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Serbia. Reforma gestionării deșeurilor avansează, însă, într-un ritm lent. Planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri au fost adoptate în decembrie 2017. S-a îndeplinit astfel condiția prealabilă pentru accesarea fondurilor UE în perioada 2014-2020. Tot Comisia Europeană semnalează în studiul „Quo Vadis” că piața europeană de gaz natural continuă să nu fie pe deplin unificată, în special în Europa Centrală și de Est. Prețurile de transport sunt cea mai mare problemă și împiedică o convergență a prețurilor în întreaga Europă. Reforma este crucială, dar cu toate că UE lucrează la acest lucru, continuă să existe îndoieli că va reuși. UE și Rusia trebuie să reia colaborarea strategică pentru dezvoltarea și furnizarea de gaz natural într-un mod mai coordonat. Relația actuală dintre cele două părți nu este clară și este încordată, în special pentru că problemele geopolitice au suspendat dialogul UE-Rusia.

Revenind la raportul CE, acesta precizează că autoritățile naționale și regionale trebuie acum să pună în aplicare reforma. Decalajul de performanță în raport cu normele UE este însă atât de mare încât chiar după adoptarea planului va fi greu ca în practică să se respecte termenele legale prevăzute. Rata de depozitare a deșeurilor este ridicată și majoritatea deșeurilor nu sunt reciclate. Este imperios necesar să se introducă măsuri eficiente care să stimuleze colectarea și reciclarea selectivă. Pe lângă sectorul gestionării deșeurilor solide, ar trebui să continue și îmbunătățirea eficienței și a acoperirii în sectorul apei/apelor reziduale, întrucât 2018 este termenul limită pentru conformarea cu normele UE.

Potrivit președintelui ANRE, Dumitru Chiriță, 2018 este anul reformelor profunde în zona de reglementare și va aduce „corecțiile necesare și reguli care să pună clientul în centrul sistemului energetic”. În cadrul unei reuniuni a Asociației Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, al cărei președinte este deputatul Iulian Iancu, Dumitru Chiriță a menționat trei priorități ale autorității de reglementare: definirea unei noi piețe de energie electrică; definirea pieței de gaze naturale; stabilirea unor noi sisteme de tarifare pentru distribuția și transportul de energie electrică. Totodată, șeful ANRE a declarat că va milita pentru introducerea unor presiuni suplimentare, inclusiv în legislația primară, pentru a forța redesenarea piețelor de energie din România. Modificările de reglementare care urmează să fie introduse ar avea ca obiectiv stimularea noilor investiții în toate sectoarele energetice, de la cărbune la regenerabile, de la hidrocarburi la hidroenergie, în transportul și distribuția tuturor formelor de energie.

Energia pe piața de capital

Sectorul energetic este în continuare un principal segment de interes pe piața de capital, randamentele acțiunilor companiilor energetice fiind atractive pentru investitori. Potrivit unei analize transmise către Agerpres de Investors Club, Romgaz are un randament al dividendelor de 11,4%, pentru 2017, Transgaz de 10,8%, iar Nuclearelectrica de 10,5%. Din punct de vedere al dividendului net pe acțiune, la Romgaz acesta este de 4,14 lei, la Transgaz de 43,7 lei, iar la Nuclearelectrica de 0,86 lei. Alte companii, precum Conpet si OMV Petrom, au randamente ale dividendelor de 6,5% (7,3 lei/acțiune), respectiv 6,1% (0,019 lei/acțiune). În ceea ce privește Electrica, randamentul este de 5,2%, iar la Transelectrica de 1,2%. Investors Club, comunitatea investitorilor pe piața de capital din România, își propune să atragă atenția și să educe publicul asupra posibilității de a plasa economiile în companii listate la Bursa de Valori București, o modalitate de plasare a capitalului ce poate aduce un randament mai atractiv decât oferta bancară.

Marea Neagră – potențial de dezvoltare

ExxonMobil și OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră, din 2020-2021, iar România va produce în total 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, a declarat recent Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), citat de Agerpres. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul național este tot în jurul acestei valori, a afirmat Gal. Până în noiembrie 2018 se așteaptă ca Exxon să-și exprime intenția de a trece la faza de dezvoltare a proiectului.

Potențialul Mării Negre este analizat și urmărit și de către KMG International (KMGI). Grupul a înregistrat anul trecut rezultate și operațiuni record, în linie cu evoluția pozitivă începută în 2012 – momentul cheie al finalizării cu succes a programului de modernizare și creștere a capacității de procesare a principalei rafinării – Petromidia Năvodari. Aceasta a devenit în perioada 2012-2017 cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne și complexe din regiunea Mării Negre. „Anul 2017 reprezintă un punct cheie în evoluția grupului, nu doar pentru rezultatele record atinse, ci și pentru că am reușit să consolidăm și să transformăm activitățile grupului la nivelul unui leader regional. Acum este momentul și suntem pregătiți pentru a trece la alt nivel, să ne concentrăm pe dezvoltarea noastră în România și în bazinul Mării Negre, atât în zonele unde suntem deja prezenți, dar și să ne uităm cu încredere la alte țări și la potențialul acestora de a face parte din strategia grupului”, declara Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG International, citat de energy-center.ro. KMGI a atins în 2017 indicatori operaționali și financiari record în cei peste 40 de ani de la înființarea companiei Rompetrol și a rafinariei Petromidia Năvodari, dar și la 10 ani de la preluarea și integrarea sa în cadrul companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas.

Un alt jucător major la Marea Neagră este compania Romgaz. Potrivit președintelui CA al Romgaz, Liviu Nistoran, importanța Romgaz în independența energetică se va majora semnificativ în următorii ani, noua strategie de dezvoltare a companiei fiind centrată pe mai multe direcții: achiziții, creșterea capacității de înmagazinare, valorificarea producției, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Odată cu exploatarea zăcământului de gaze din zona Caragele, cea mai mare descoperire realizată în ultimii 30 de ani, și dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, Romgaz analizează toate oportunitățile de valorificare a producției atât pe plan intern, cât și extern. Într-un interviu acordat revistei Capital, Liviu Nistoran spunea că în acest an Romgaz va realiza pentru prima dată export de gaze, în cantități minore, pregătind „terenul“ pentru perioada următoare, atunci când Transgaz va realiza conexiunile cu vecinii. Totodată, compania dorește să-și mărească semnificativ capacitatea de înmagazinare, astfel încât la începutul deceniului următor România să nu mai fie nevoită să apeleze la importuri de gaze pentru acoperirea consumului. În ceea ce privește proiectele din Marea Neagră, Liviu Nistoran spune că Romgaz analizează oportunitatea majorării participației pe care o deține în consorțiul cu Lukoil, care are în concesiune perimetrul Trident, unde primele foraje au indicat resurse de 30 miliarde de metri cubi. Mai mult, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Iernut (cu o putere instalată de 400 MW), Romgaz va deveni un jucător important și în producția de energie electrică și ia în calcul achiziția unor parcuri de energie regenerabilă.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Industria bancara pg 63
Industria bancară: profituri record, viitor complicat

Sectorul bancar din România a trecut și în 2017 printr-un proces de îmbunătățire accentuată a performanțelor și a încheiat anul...

Închide