Sectorul imobiliar a depășit perioada speculativă și a intrat pe mâinile jucătorilor profesioniști. Constructorii caută personal calificat și așteaptă investițiile promise de stat

Dacă 2016 a fost cel mai prolific an pentru imobiliare din 2008 până în prezent, anul în curs menține piața de real-estate pe plus, cu o concentare a principalilor dezvoltatori și investitori pe proiecte de anvergură.

În contextul în care recesiunea și anii post-criză au triat numărul celor tentați să parieze în acest domeniu, piața a intrat într-un proces de maturizare, iar efervescența s-ar putea tempera în perioada următoare, până la atingerea unui ritm de creștere sustenabil.

Constructorii și producătorii de materiale au pus umărul la performanța bifată de sectorul de real-estate anul trecut, însă industriile de profil trebuie susținute și de investițiile publice. Una dintre probleme arzătoare din piață a rămas lipsa forței de muncă specializate, o soluție viabilă fiind importul de muncitori din afara spațiului comunitar.

A doua ediție a conferinței „Real Estate – Quo Vadis?”, organizată la 26 aprilie de revista de business germano – română DeBizz Magazine, a analizat provocările și perspectivele viitoare de dezvoltare ale pieței imobiliare și industriei de construcții, reunind la aceeași masă dezvoltatori, constructori, producători de materiale, reprezentanți ai asociațiilor de profil și experți în domeniu.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu ”România Durabilă” și moderat de jurnalistul economic Daniel Apostol.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)

„În anii de vârf, 2007, 2008 și prima parte din 2009, în domeniul construcțiilor activau 450.000 de muncitori. Acum se declară 320.000, dar în realitate sunt sub 300.000 de muncitori, dintre care o bună parte sunt declarați muncitori în construcții, însă în același timp ei culeg și via, fructe, fac și alte activități. Nu sunt efectiv calificați în construcții. În doi ani, dacă încep și investițiile în domeniul statului, va fi un necesar minimal de 500.000 de muncitori pe piață. De unde îi luăm? Chiar dacă începem acum să-i formăm, acest lucru nu se poate face peste noapte”, a declarat Cristian Erbașu, președintele FPSC.

În prezent, piața este susținută de dinamica investițiilor private, cele de stat fiind în stagnare de la începutul lui 2016.

„Așa cum Polonia, Ungaria sau Cehia au acorduri cu state din afara Uniunii Europene pentru forță de muncă, noi nu avem niciun astfel de acord, nici măcar cu Moldova. Nu suntem puși la punct cu legislația necesară pentru a apela la forță de muncă din afara Uniunii Europene. În schimb, forța noastră de muncă calificată pleacă în continuare în Vest”, a adăugat Erbașu.

În acest context, salariile din construcții s-ar putea dubla în următorii 3 ani, iar presiunea pe costuri va fi foarte mare.

„Pe de altă parte, sunt foarte optimist, pentru că într-adevăr, după ce am trecut printr-o criză importantă, acest domeniu, al investițiilor imobiliare, s-a maturizat foarte mult”, a conchis președintele federației.

Affan YldirimAffan Yildirim, directorul general Anchor Group

„Anul trecut a fost foarte bun pentru piața imobiliară, iar investițiile de profil s-au majorat cu peste 30% comparativ cu 2015. România va înregistra o creștere durabilă în sectorul de real-estate, în contextul în care, spre deosebire de perioada de boom, investitorii iau acum în calcul potențialele riscuri care pot apărea. Dintr-o altă perspectivă, deși volumul investițiilor a crescut anul trecut, numărul tranzacțiilor a fost mai mic, ceea ce înseamnă, din punctul meu de vedere, că investițiile sunt făcute doar de profesioniști, cu know-how pe această piață”, a afirmat Affan Yildirim, directorul general al dezvoltatorului imobiliar Anchor.

În acest moment, investitorii caută să se diferențieze față de concurență și se concentrează pe calitatea proiectelor, în contextul în care consumatorii au devenit mai sofisticați.

„Luând în calcul toate provocările, apreciem că piața imobiliară va rămâne la valori pozitive, iar creșterea va fi una sustenabilă, chiar dacă mai redusă decât în trecut”, a completat Yildirim.

Eduard Uzunov, președinte Regatta Real Estate

„Preponderent, imaginea noastră este rezidențială, dar cifra de afaceri este mai mare pe domeniul comercial. Toată lumea este interesată în special de construcția blocurilor, pentru că rezidențialul este cel mai apropiat pentru fiecare dintre noi. Toată lumea, când se gândește la imobiliar, la real-estate, se gândește la rezidențial, pentru că asta este prima nevoie a fiecăruia dintre noi: casa în care locuim”, a spus Eduard Uzunov, președinte Regatta Real Estate.

El a afirmat că 2016 a fost un an bun, activ, iar evoluția pozitivă a sectorului imobiliar ar putea continua în acest an.

„Se simte o creștere. Am cerut colegilor mei de la fiecare departament, respectiv comercial, industrial, piața de birouri și rezidențial să îmi facă o radiografie a ceea ce s-a întâmplat de la începutul anului. Ei mi-au spus că 2017 a început mai bine decât 2016, dar, după cum știți, ceea ce sădești culegi după o perioadă de timp”, a adăugat reprezentantul Regatta.

Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR)

„Piața românească trăiește la ora asta niște paradoxuri, pe care foarte greu ni le putem explica. 2016 a fost anul în care industria construcțiilor a scăzut cu 5%, per global. Tot 2016 a fost anul în care industria materialelor de construcții, segmentul nostru, a crescut cu 8%. În același an vă pot spune că am avut producători care au înregistrat creșteri de 20-22%. Ce concluzii putem trage de aici? Faptul că piața imobiliară, care a creat valoarea cea mai mare, ne-a ajutat și pe noi să creștem. Ce va urma? Sunt vremuri pe care noi le considerăm mai tulburi”, a afirmat Claudiu Georgescu, președintele APMCR.

Cu privire la problemele privind forța de muncă calificată, producătorii de materiale de construcții sunt oarecum mai protejați, în condițiile în care marea majoritate a fabricilor sunt automatizate.

„Pentru acest an prevedem o creștere moderată a industriei per global, un avans de până la 10% a sectorului imobiliar, o dezvoltare foarte bună a sectorului de logistică. Centrele comerciale mai au până să ajungă la media europeană, se vor dezvolta și ele într-un ritm moderat. Din păcate, nu sunt încă informații foarte clare în privința infrastructurii edilitare și a infrastructurii mari”, a spus Georgescu.

Oana Bodea, director general Kronospan Romania

„Noi producem materiale pe bază de lemn pentru industria construcțiilor, dar și pentru segmentul amenajărilor interioare și pentru mobilă, bineînțeles. Anul trecut, din perspectiva industriei construcțiilor, produsele noastre au avut o creștere de 16%, pe România. Am avut o creștere foarte mare pe amenajări interioare, și aici mă refer la parchet, plăci pe bază din lemn pentru fațade, plăci pentru mobilă”, a declarat Oana Bodea, directorul general al companiei Kronospan România

Compania exportă în plăci pe bază de lemn pentru industria construcțiilor (OSB) în 42 de țări.

Dan Cîrstea, Managing Partner United Marketing+Partner

„Provocarea legată de smart cities este una interesantă: recunosc că între ce indicatori vedem acum în piața de real-estate și ideea de smart cities e o distanță destul de mare. În primul rând, conceptul de smart city este foarte nou în piața românească”, a declarat Dan Cîrstea, Managing Partner United Marketing+Partner.

Într-un index european al orașelor digitale, Bucureștiul se plasează pe locul 53 din 60, ocupând prima poziție la infrastructura digitală. În schimb, la infrastructura non-digitală, Capitala este pe locul 32, având performanțe slabe și la alte categorii, precum asistența și mentorarea managerială, mediul de business necesar dezvoltării unui concept de tip smart city, cultură antreprenorială, resurse de cercetare, accesul la capital, lifestyle și piață.

În plus, Bucureștiul este orașul european cu cel mai congestionat trafic și ocupă o poziție de top în privința poluării.

„Este nevoie de mai multe campanii de conștientizare, de mai multă educare, pe toate palierele – și către relația cu primăria, dar și către business-uri”, a adăugat Cîrstea.

Cristian Vasiliu, director general al Asociației Române de Facility Management (ROFMA)

„Noi preluăm, administrăm, operăm și întreținem – asta înseamnă facility management. Pe costul ciclului total de viață al unei clădiri, proiectarea și construcția înseamnă maxim 20%. Restul costurilor, din momentul în care o clădire este dată în folosință, adică 80%, înseamnă costuri de operare, de întreținere. Dacă ați investit 200 de milioane de euro într-un proiect și construcția unei clădiri, în următorii 50-60 de ani veți mai cheltui încă 800 de milioane de euro doar pentru întreținerea și administrarea clădirii. Acest lucru îl face în mare parte facility managementul”, a arătat Cristian Vasiliu, director general al Asociației Române de Facility Management (ROFMA).

Piața de facility management din România, constituită în perioada boom-ului imobiliar, este disputată de circa 6.000 de firme care oferă servicii specifice și s-a plasat anul trecut la peste 1,6 miliarde euro, potrivit unor date preliminare.

Vasiliu a afirmat că un domeniu cu potențial de creștere pentru facility management, pe lângă sectoarele tradiționale – office, comercial, logistică -, este segmentul industrial.

„Investițiile foarte mari în unități productive, realizate mai ales în Transilvania, presupun și o administrare, o operare a acestora. Vă spun sincer – business-ul cel mai interesant în următorii ani va fi în această zonă de facility management industrial, unde se câștigă cei mai mulți bani, dar unde sunt și cele mai mari riscuri”, a conchis Vasiliu.

Corneliu-Teofil Teaha, general manager Teaha Grup

„Cu toții ne dăm seama că viața noastră de astăzi nu mai seamănă cu cea a părinților noștri, sau semănă foarte puțin. Suntem martorii unui timp în care viteza schimbărilor provoacă capacitatea noastră de adaptare”, a spus reprezentantul Teaha Grup.

Sectorul imobiliar, nevoit, la rândul său, să se modernizeze și să incorporeze concepte precum cele de „smart living” sau „smart building”, este și va rămâne un domeniu atractiv pentru investitori, în opinia sa.

„Succesul în orice domeniu vine numai dacă este dublat de imaginație și viziune”, a adăugat Teaha.

German
Citește articolul precedent:
Schoenherr alături de fondul RC2 în vânzarea Top Factoring

Biroul de la București al companiei de avocatură Schoenherr a asistat fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) în vânzarea...

Închide