Semestrul european 2017: raport de țară pentru România

Mesajele cheie din Raportul de țară publicat de Comisia Europeană, în cadrul pachetului de documente referitoare la Semestrul european 2017, pot fi prezentate în rezumat astfel: cine vrea vede jumătatea goală, cine poate vede jumătatea plină a aceluiași pahar. Prezent recent la București, Istvan Szekely, director în cadrul DG Economic and Financial Affairs a Comisiei Europene sublinia astfel cele două perspective asupra „paharului”: „E foarte bine că România are un Master Plan de transport. E un prim pas extrem de important. Dar putem oare conduce mașini pe un Master Plan? Nu. Ne trebuie drumuri adevărate. Trebuie ca planul să prindă viață”. Altfel spus, zic eu, nu e de ajuns că avem creștere economică record pe hârtie, bazată pe consum, e nevoie ca această creștere economică să se regăsească într-o reală creștere a nivelului de trai al fiecărui cetățean român. Raportul de țară recent publicat subliniază că în 2016 au fost lansate reforme vaste, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Gradul de sărăcie este în scădere, dar inegalitatea veniturilor continuă să rămână ridicată. Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, ea nefiind însă finalizată. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, declara la publicarea Raportului: „În cursul ultimelor douăsprezece luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice – deși eforturile lor sunt încă insuficiente. Ținând cont de climatul de nesiguranță în care ne aflăm, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme”. Pe ansamblul Uniunii Europene, statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut, referitoare la așa-numitul „triunghi virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile. Analizele de țară arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei. Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state membre. Pe lângă cele 27 de analize de țară (publicate pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică), Comisia a publicat și trei rapoarte: unul privind punerea în aplicare a pactului bugetar, un altul în care este analizată datoria publică a Italiei și un al treilea privind un caz de prezentare eronată a statisticilor de către Austria, alături de o propunere adresată Consiliului pentru o amendă.

România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană, iar aceasta este în creștere, avertizează Comisia Europeană într-un raport de țară. „Sărăcia și excluziunea socială rămân la un nivel ridicat. Deși în scădere, riscul de sărăcie și excluziune socială persistă în rândul tinerilor NEETs (Not in Education, Employment or Training) familiilor cu copii și persoanelor cu dizabilități. Comparativ cu mediul urban, de două ori mai mulți oameni din mediul rural trăiesc în comunități marginalizate și se confruntă cu probleme sociale, locuință și șomaj. Ponderea persoanelor care trăiesc în locuințe de o calitate slabă și consumă mai mult de 40% din venituri pe aceasta este una dintre cele mai mari din UE”, se arată în document, potrivit Agerpres. Conform raportului, sărăcia în rândul celor care muncesc este de două ori mai mare comparativ cu media UE. „Sărăcia și excluziunea socială este mare în special în rândul populației de etnie romă. Riscul de sărăcie și excluziune socială în rândul populației romă este de trei ori mai mare decât în cazul restului populației. Este mult mai mare comparativ cu alte state membre care au o minoritate romă însemnată. Populația romă este concentrată în comunități marginalizate și circa două treimi din aceasta trăiește în locuințe care nu au facilități sanitare minime”, menționează sursa citată. Măsuri de îmbunătățire a sistemului medical sunt în vigoare, însă sistemul suferă urmare a ineficienței, accesibilității limitate și corupției. Noi inițiative de a îmbunătăți eficiența și integritatea au fost lansate în 2016. Însă în absența unei strategii naționale privind forța de muncă în domeniul sănătății, accesul la asistență medicală rămâne limitat din cauza lipsei cadrelor medicale, afectând în special zonele rurale. În pofida acțiunilor politice recente, corupția rămâne predominantă cu impact asupra calității serviciilor de sănătate publică, transmite CE. În ceea ce privește Ordonanța 13, cea care a provocat proteste ample în stradă în toată România, și cea ulterioară care o anulează, cu numărul 14, raportul Comisei arată că „deşi o ordonanţă de urgenţă ulterioară a Guvernului, emisă pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, analiza celor două ordonanţe de către Parlament este în curs. Astfel de iniţiative riscă să testeze progresul făcut deja în ultimii zece ani în acest sector”, potrivit RFI.ro. Comisia remarcă, însă, că România şi-a intensificat în ultimii ani lupta împotriva corupţiei, că are un cadru legal solid în acest sens şi că instituţiile judiciare care combat acest flagel sunt puternice. „Strategia anticorupţie 2016-2020 vizează să creeze o politică de prevenţie a corupţiei mai bună şi să promoveze integritatea în sectorul public. Strategia include măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului decizional şi al alocării bugetului, menţinând cultura integrităţii în organizaţiile publice”, se adaugă în document. România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea
Europeană, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice, se mai arată în raportul de ţară, unde se subliniază că politica fiscală a României a devenit pro-ciclică în 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar. Deficitul structural va urca la rândul său de la sub 1% din PIB în 2015 la circa 4% în 2017, peste obiectivul pe termen mediu. De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB va creşte, dar va fi totuşi sub limita de 60% din PIB acceptată în Uniunea Europeană. Comisia a confirmat totodată estimările unei creşteri economice de 4,4% în 2017 şi de 3,7% în 2018, publicate în raportul de primăvară. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, ea nefiind încă finalizată însă, se mai arată în concluziile executivului comunitar.

Concluzii pentru România

Analiza a reflectat următoarele concluzii generale: Economia României a înregistrat o ascensiune ciclică în ultimii doi ani. În 2016, creșterea economică a atins un punct maxim raportat la perioada de după criză (4,9%), situație generată de o cerere internă puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice. Pentru perioada următoare se prevede o creștere economică de 4,4 % în 2017 și de 3,7 % în 2018. Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și se preconizează că se va accentua și mai mult, întrucât cererea internă puternică a determinat sporirea importurilor. Investițiile publice s-au redus în 2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE. Piața forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei creșteri economice solide. Șomajul se apropie de nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză și se estimează că va continua să scadă în perioada 2017-2018. Politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul este în creștere. Ponderea datoriei publice se așteaptă să se deterioreze, rămânând însă sub 60 % din PIB. Deficitul public a crescut la 2,8% din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6% în 2017și la 3,9% în 2018. Stabilitatea financiară s-a îmbunătățit, dar mai trebuie să facă față unor provocări. Nivelul ridicat al creditelor neperformante este o provocare, iar inițiativele legislative repetate ar putea submina stabilitatea, previzibilitatea juridică și percepția investitorilor. Provocările structurale pot afecta perspectivele pe termen mediu: pentru prima dată din 2008, producția efectivă și-a depășit potențialul și este de așteptat ca această tendință să se mențină și în perioada 2017-2018; dacă nu se impulsionează agenda de reforme structurale a României, competitivitatea bazată pe alte elemente decât prețurile și potențialul de creștere economică vor fi drastic limitate. În 2016 au fost inițiate reforme ample, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Ocuparea forței de muncă și ratele de activitate în rândul femeilor, persoanelor slab calificate, tinerilor, persoanelor cu handicap și romilor rămân sub media UE. Cheltuielile publice pentru investiții sunt ridicate, însă eficiența scăzută a infrastructurii frânează creșterea economică.

În ceea ce privește analiza realizată asupra mediului de afaceri din România, au fost semnalate următoarele aspecte: mediul de afaceri s-a îmbunătățit, dar prezintă în continuare o serie de deficiențe. Între 2011 și 2016, competitivitatea României s-a îmbunătățit în mod semnificativ, dar cu toate acestea, se află pe locul 36 în clasamentul Băncii Mondiale privind climatul favorabil afacerilor („Doing Business”) pentru 2017 și a căzut de pe locul 53 pe locul 62 în Raportul privind competitivitatea la nivel mondial („Global Competitiveness Report”). S-au înregistrat progrese în simplificarea procedurilor administrative: după ce perioada 2011-2013 a fost marcată de lipsa progreselor, în intervalul 2013-2015 acestea au fost semnificative, fiind adoptate două strategii în domeniu, un plan de acțiune privind spiritul antreprenorial, mediul de afaceri și IMM-urile și un program guvernamental pentru perioada 2013-2016. Instituirea unui departament specializat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism a consolidat în continuare progresele. Ca urmare, în ultimii trei ani, România a obținut rezultate peste media UE în ceea ce privește facilitarea creării de noi întreprinderi. O altă concluzie a raportului este că blocajele omniprezente împiedică investițiile IMM-urilor în inovare. IMM-urile au un nivel scăzut de inovare, iar fluxul de cunoștințe dintre activitățile publice de C&D și mediul de afaceri este slab, aspect confirmat de faptul că România se află în coada clasamentului la dimensiunea „Colaborări și spirit antreprenorial” din cadrul tabloului de bord. Birocrația, infrastructura slab dezvoltată și nivelul scăzut de educație antreprenorială reprezintă tot atâtea obstacole în calea spiritului antreprenorial inovator și a creării și dezvoltării de întreprinderi în sectorul tehnologiei. Se preconizează ameliorarea accesului la finanțare cu ajutorul unei serii de noi instrumente financiare, estimându-se că înființarea unei bănci naționale de promovare și crearea unei bănci pentru IMM-uri, anunțate de noul Guvern, vor îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderi. Un capitol aparte de analiză, cel referitor la corupția sistemică: Corupția, întâlnită la toate nivelurile, rămâne un obstacol în calea desfășurării de activități economice.

un articol de DANIEL APOSTOL

German
Citește articolul precedent:
Paradoxul digital

Veștile bune din sectorul românesc de IT nu lipsesc. El contribuie în acest moment cu aproape 6% din PIB-ul țării,...

Închide