Sentimente amestecate

Print
Foto: Foto: Igor_Vkv/ Depositphotos.com

România este de mai bine de un deceniu stat membru în Uniunea Europeană, dar din anumite puncte de vedere, chiar și după o perioadă atât de îndelungată, poate părea un soi de membru de categoria a doua, deși un asemenea statut nu există oficial: nu reușește să intre în Schengen, Justiția ei este sub observație prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, nu găzduiește nicio instituție europeană majoră, Comisia o sancționează cu zeci de proceduri de deficite excesive sau de încălcare a Tratatelor (57 de dosare erau deschise la sfârșitul lui 2016, potrivit unui raport al Comisiei Europene).

Statisticile economice indică, pe de altă parte, un bilanț al integrării net favorabil României, cu toate că dincolo de cifrele în sine, evaluarea diferă mult în funcție de perspectiva din care ele se interpretează.

O modalitate de a cuantifica avantajele aderării este comparația dintre fondurile europene intrate în România și plățile României la bugetul Uniunii Europene. O statistică de dată mai recentă prezentată de Departamentul pentru fonduri europene (fostul Minister al fondurilor europene) arăta că de la Bruxelles au intrat peste 44 de miliarde de euro, iar România a virat în conturile Uniunii 15 miliarde euro. Soldul de aproape 30 de miliarde de euro este deci net favorabil României.

Mai relevant însă este, ce impact au avut acești bani:

Institutul European din România (IER) a lansat în 2017 un raport în care menționează impactul Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) pentru perioada 2009 – 2016 asupra Produsului Intern Brut, calculat la începutul anului 2016 de Comisia Națională de Prognoză (CNP) pe baza unui model de analiză utilizat și de Comisia Europeană și adaptat la nivel național.

Potrivit CNP, efectul implementării fondurilor europene este net pozitiv: Produsul Intern Brut real (la prețuri constante pe 2010) este, cumulat, cu 13,6% mai mare decât ar fost în absența acestor fonduri.

În cei zece ani de la aderare, PIB-ul României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006 la aproape 170 de miliarde de euro în 2016 (date Eurostat, la prețuri curente). Mai importantă decât creșterea nominală este totuși convergența mai mare cu media Uniunii Europene. Nivelul PIB pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut în această perioadă cu nu mai puțin de 20 de puncte procentuale, respectiv de la 39% din media UE la sfârșitul anului 2006 la 59% la finalul anului 2016, menționează un studiu al BNR.

Și alte date pot fi citite în cheie optimistă. Exporturile de bunuri și servicii au urcat între 2006 și 2017 de la 31,5 la 70 de miliarde de euro, iar importurile de la 43 la 71 de miliarde de euro (date Eurostat, la prețuri curente). Iar după cifre oferite de Ziarul Financiar, valoarea adăugată brută din economie a ajuns de la 369 de miliarde de lei în 2007 la 683 de miliarde de lei în 2016.

Raportul IER vorbește și de modificări în structura economiei: ponderea valorii adăugate din agricultură s-a redus la jumătate în 2016 față de 2005 (când era de 12,1%), în timp ce contribuția serviciilor la formarea PIB s-a majorat cu 6,3 puncte procentuale (în 2005, ponderea era de 49%).

Pentru economia românească în ansamblul ei, aderarea pare să fi făcut așadar minuni. Doar că, deși toate regiunile României au profitat de pe urma aderării la Uniunea Europeană, evoluția general pozitivă nu s-a distribuit uniform în întreaga societate. Din contră: cu cât era mai bogată o regiune a României la momentul aderării, cu atât ea a crescut mai repede, iar decalajul existent la momentul aderării este astăzi, aproape 11 ani mai târziu, tot mai mare.

Într-un studiu prezentat la sfârșitul lunii octombrie, BNR oferea cifre elocvente: dacă București-Ilfov, cea mai bogată regiune din România, ajungea în 2006 la 89% din PIB mediu pe locuitor din Uniunea Europeană, în 2015 economia regiunii crescuse la 136% din această medie – o amplificare cu 47 de puncte procentuale. În schimb, regiunea Nord-Est, cea mai săracă, a ajuns în aceeași perioadă de la 25% din PIB mediu pe locuitor din Uniunea Europeană la doar 34%, adică o creștere modestă, de doar nouă puncte procentuale.

Experții BNR compară însă aceste date cu evoluția din alte state membre ex-comuniste și ajung la concluzia că în România inegalitatea este cea mai accentuată – deci situația negativă nu ar fi fost cauzată direct de aderare, ci ar avea de-a face mai mult cu propriile politici naționale.

Oricum, este perfect natural ca puțini oameni să fie interesați de cifre abstracte cum este cea a Produsului Intern Brut. Le pasă mai curând de bunăstarea regiunii în care trăiesc și, evident, de situația lor personală. Modul în care oamenii percep Uniunea Europeană depinde și de efectele directe pe care statutul de membru le-a avut asupra lor.
Recent, reprezentanța Comisiei Europene la București a publicat rezultatele unui sondaj care a măsurat tocmai această percepție. Pentru 46% dintre cei chestionați, aderarea României la UE a avut mai multe avantaje, iar 24% au afirmat că a adus mai multe dezavantaje. Printre avantajele aderării, cei mai mulți dintre respondenți (35%) au menționat că un membru al familiei lor a găsit un loc de muncă într-un stat membru al UE după 1 ianuarie 2007. 33% au enumerat printre avantaje faptul că producătorii și consumatorii români au obținut acces pe mai multe piețe și la mai multe produse, iar 30% că fondurile UE au dezvoltat regiunea în care locuiesc. Printre alte avantaje se numără călătoriile mai dese în țările Uniunii, aplicarea normelor și standardelor europene, o mai bună securitate a României, îmbunătățirea infrastructurii, creșterea venitului, mai puțină corupție, mai multe contacte profesionale cu colegii din state ale Uniunii Europene.

Invers, printre dezavantaje, majoritatea respondenților (67%) au nominalizat scăderea puterii de cumpărare din cauza creșterii prețurilor, cumpărarea de pământuri de către străini (57%) și emigrarea specialiștilor români (56%). Ei au identificat și alte aspecte negative: lipsa drepturilor egale pe piața comunitară a muncii, traficul de droguri și persoane, închiderea companiilor din România din cauza importurilor masive, amenințările teroriste, venirea imigranților din Africa, Asia, țările arabe etc., concurența creată de produsele europene care duce la scăderea prețurilor la produsele românești, standardele duble la calitatea hranei, relațiile tensionate dintre UE și Rusia sau standarde prea ridicate pentru produsele agricole.

Părerile sunt destul de împărțite când vine vorba de percepția situației României: doar 49% sunt de acord că în urma aderării, România a devenit mai stabilă din punct de vedere economic și doar 38% sunt de părere că a devenit mai stabilă din punct de vedere politic. 47% spun că România are o influență mai mare în negocierile comerciale internaționale și 54% cred că țara se face auzită în Uniune.

Alte două cifre par interesante în context: 57% au încredere în Uniunea Europeană, dar la întrebarea dacă România a avut de câștigat de pe urma aderării, doar 21% spun limpede că „da”, iar 13% că „nu” – cei mai mulți însă (66%) spun că nu au fost afectați de aderare sau nu știu ce răspuns să dea – deși, de exemplu, desființarea taxelor de roaming la telefonia mobilă este cel mai probabil una dintre măsurile care au avut un impact imediat asupra unui număr mare de persoane.

Dar nu numai România s-a schimbat.

Uniunea Europeană de azi este foarte diferită de cea în care România a intrat în urmă cu peste 10 ani – iar procesul de schimbare nu s-a încheiat. Uniunea își caută locul în lume și modelul optim de organizare.

Trebuie regândită politica de securitate și apărare în noul context internațional. Se cer gestionate urmările Brexit-ului. Un alt dosar greu este armonizarea politicilor fiscale – raportarea la paradisurile fiscale și la practicile BEPS (Base erosion and profit shifting – erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor). Banii de la Bruxelles nu vor mai veni necondiționat, iar tocmai la capitolul stat de drept, pe care Uniunea va pune probabil tot mai mult accent pentru a elibera fonduri, România nu stă prea bine.

E de văzut și ce se va întâmpla tot din acest punct de vedere și cu aderarea la Schengen, unde tot statul de drept este invocat de cei care se opun, deși nu face formal parte din criterii. Aderarea la zona Euro e punct nevralgic – România îndeplinește în acest moment criteriile, dar este posibil ca în viitorul apropiat unii indicatori vitali acestui proces să se deterioreze, de exemplu inflația sau deficitele.

În atenție ar fi bine să stea și efectele acordului CETA de liber schimb cu Canada cu privire la practicile din sfera protecției investitorilor, iar România are deja un proces cu o companie canadiană pe tema Roșia Montană.

Avantajul este că România nu stă pe margine, ci poate influența discuția din interior, inclusiv pentru că va deține în primul semestru al anului 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene (când va avea de gestionat și ieșirea Marii Britanii din Uniune).

Rezolvarea unor probleme ca Schengen, BEPS sau Euro influențează direct și modul în care oamenii judecă Uniunea – deci, astfel, și atitudinile eurosceptice sau de-a dreptul anti-europene.

de Alex Gröblacher



German
Citește articolul precedent:
bvb
Trendul listărilor și al dividendelor semnificative continuă în 2018 la Bursa de Valori București

Trendul listărilor va continua în 2018 la Bursa de Valori București (BVB), dividendele semnificative vor ține capul de afiș și...

Închide