Sibiu – mai la Vest de Est

Foto: boerescul/depositphotos.com

Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-și adune colecțiile de tablouri, antichități și cărți rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă și azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817 și este astăzi un pol sibian de atracție. De la von Brukenthal încoace, Sibiu a reușit să colecționeze nu doar opere de artă, cât mai ales pres­tigiu național și chiar internațional. Capitală europeană a culturii în 2007, anul acesta Sibiu a fost „capitala politică și turistică” a Uniunii Europene, găzduind reuniunea liderilor europeni cu ocazia deținerii de către România a Președinției Consiliului UE.

Performanțele din ultimii ani situează Sibiul în clasamentul județelor cu  cele mai mari contribuții la Produsul Intern Brut al României. Într-un clasament al județelor din diversele regiuni al țării în funcție de contribuția la PIB-ul României, întocmit de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Sibiul ocupă locul 10 la nivel național, potrivit cursdeguvernare.ro. În acest clasament, se poate observa prezența a câte două județe în cazul Regiunii de Sud (Prahova și Argeș) și a Regiunii Centru (Brașov și Sibiu), pe de o parte, și existența unui singur județ pe celelate regiuni, de exemplu Iași și Dolj.

Economia Sibiului este destul de echilibrată, după cum o arată o monografie a județului. Economia locală este orientată către activitatea de industrie, comerț, turism, producția și furnizarea energiei electrice, termice, gaz, apă caldă și aer condiționat, transport și depozitare, precum și hoteluri și restaurante (județul dispune de stațiuni cu apă termală, stațiune de schi, mulți turiști). Județul Sibiu este un important centru administrativ în centru țării, cu resurse umane și materiale bogate, cu o forță de muncă instruită. Sibiul atrage multe investiții străine și are un potențial important în domeniul turismului și al industriei de componente pentru autovehicule, în contextul în care mulți etnici germani care au emigrat în Germania s-au întors și au investit aici. Potențialul uriaș de creștere în domeniile menționate se datorează și poziționării județului pe axa București – Timișoara – Budapesta – Bratislava – Viena, care odată cu terminarea autostrăzilor București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Curtici și București – Brașov – Sibiu – Oradea – Borș, va lega Capitala, și implicit Sibiul, de marile capitale europene.

În perioada 2013 – 2017, PIB-ul în valoare absolută pe ansamblul economiei naționale a avansat de la 637.456 milioane lei la 858.333 milioane lei – o creștere nominală cu 34,6% și un ritm mediu de creștere de aproximativ 6,9% pe an. Și PIB-ul realizat în Regiunea Centru a crescut nominal în perioada analizată cu 37,1%, de la 70.503 milioane lei, în anul 2013, la 96.703 milioane lei, în anul 2017 (7,43% ritm mediu anual). În județul Sibiu, creșterea a fost de 40,8%, superioară atât mediei naționale, cât și celei pe regiune, ritmul mediu anual de creștere fiind de 8,16%. Ponderea PIB-ului județului Sibiu în total economie a scăzut de la 2,15% în anul 2013 la 2,08% în anul 2014, după care a crescut până la 2,24% în anul 2017.

Potrivit datelor statistice, PIB-ul județului Sibiu este peste media pe regiune și a celei pe țară (nivel care este superior celui regional), datorită dezvoltării acelor ramuri ale economiei naționale care valorifică superior forța de muncă și resursele naturale, o parte importantă a producției luând calea exportului. În cadrul economiei județului, după cifra de afaceri, locul principal este ocupat de industrie (în special cea prelucrătoare), comerț, transport și depozitare, construcții, tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări.

În anul 2016 existau în județ 11.160 unități active, numărul cel mai mare aflându-se în comerțul cu ridicata și amănuntul, urmat de tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, urmate de cele din industrie, construcții, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, etc.

Comerțul exterior

În perioada 2012 – 2016, activitatea de comerț exterior (exprimată în milioane euro) a cunoscut o creștere relativ însemnată. Astfel, valoarea exporturilor a crescut de la 1.825,2 milioane euro în 2012 la 2.692,6 milioane euro în 2016 (+ 47,5%), iar cea a importurilor de la 1.735,4 milioane euro în 2012 la 2.065,3 milioane euro în 2016 (+19,1%). Ponderea exporturilor județului Sibiu în totalul exporturilor țării s-a menținut constantă în anii 2012 – 2013 și a crescut în următorii trei. Importurile au avansat în perioada analizată, dar ritmul de creștere a fost inferior celui al exporturilor, precum și ritmului de creștere al importului pe țară, rezultatul fiind reducerea ponderii acestora în total importuri la sfârșitul perioadei. În acest context, balanța de comerț exterior a fost excedentară. Excedentul s-a majorat de la an la an, în toată perioada analizată, de la 89,8 milioane euro în 2012 la 627,2 milioane euro, echivalentul unei creșteri de aproape 600%.

Companiile care realizează cu succes volume la export din județul Sibiu sunt Continental AG, Marquardt Schaltsysteme SCS, Takata, Benrom, NTN-SNR Rulmenţi, Simea, Faurecia Seating Tălmaciu, Kromberg & Schubert România ME, Compa și Kendrion Automotive.

Pe de altă parte, investitorii importanți din județul Sibiu provin din țări precum Germania, Austria, Franța, Olanda, Elveția, Belgia Italia, Ungaria sau Grecia. Principalele domenii de activitate în care s-au efectuat investiții străine sunt comerțul cu ridicata nespecializat al produselor alimentare, fabricarea de piese, subansamble pentru autovehicule, comerțul cu ridicata și amănuntul al produselor farmaceutice, al produselor lactate, materialului lemnos, fabricarea produselor chimice de bază, fabricarea de produse din lemn și mase plastice, fabricarea calculatoarelor și produselor periferice, fabricare de componente electronice pentru autoturisme, fabricarea de produse de cauciuc, varului și ipsosului, transport rutier de mărfuri sau domeniul turismului și hotelier.

Totuși, studiul „Capitalul privat românesc, ediția a IV-a”, realizat de PIAROM, aduce și o notă critică, ce subliniază de fapt potențialul crescut de dezvoltare al Sibiului pe zona atragerii de capital străin: în pofida percepției că județul Sibiu beneficiază de investiții străine masive și este foarte dinamic din punct de vedere economic, cifrele arată o creștere de doar 9% între 2014 și 2017 a cifrei de afaceri a companiilor din județ, la mai puțin de jumătate față de creșterea medie pe economie, de 24%.

Potrivit www.turnulsfatului.ro și conform datelor transmise de către Inspecția Muncii, din numărul total de 12.065 de angajatori activi, înregistrați în județul Sibiu la 1 martie 2019, 83% îl reprezintă microîntreprinderile, 12,6% societățile mici, 2,9% societățile mijlocii și 0,68% societățile mari. Cu toate că societățile mari reprezintă un procent mic în raport cu numărul total de angajatori activi din județul Sibiu, ele joacă un rol important în piața muncii, întrucât 60.454 din salariații activi – aproximativ 42%, sunt angajații acestor companii.

Business la Sibiu pe calea aerului

Un punct forte în transportul la nivelul județului este Aeroportul Internațional Sibiu, deținut de Consiliul Județean, care este poziționat pe drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric și administrativ al orașului Sibiu. În prezent, aeroportul asigură legături directe interne cu București și Timișoara și externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia și Grecia, companiile aeriene care operează de aici fiind Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair și Lufthansa. Inaugurarea aeroportului pe amplasamentul actual s-a făcut în 1943, iar un an mai târziu începeau cursele regulate către București, Brașov, Oradea și Târgu Mureș. În anul 1992, aeroportul a fost declarat internațional, primele destinații fiind München și Stuttgart. În perioada 2006 – 2008, aeroportul a fost modernizat și extins printr-o investiție totală de 77 milioane de euro. După finalizarea lucrărilor de extindere, aeroportul din Sibiu are capacitatea de a opera aeronave de mari dimensiuni pe destinații precum Bruxelles – Charleroi, Dortmund, Frankfurt – Hahn, Londra – Luton, Madrid, Memmingen, Milano, Nürnberg, Paris – Beauvais, Tel Aviv – Ben Gurion, Basel – Mulhouse, Copenhaga, etc.

HOTSPOT Sibiu 2018

A doua ediție a conferinței HOTSPOT Sibiu, organizată în decembrie 2018 de revista DeBizz Magazine și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est, în colaborare cu DWS (Clubul Economic German din Transilvania), analiza starea economică a Sibiului în contextul pregătirilor pentru summitul informal al șefilor de stat și de guvern, programat în data de 9 mai, de ziua Europei. Evenimentul găzduit de oraș a fost dedicat viitorului Uniunii Europene și viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024. O particularitate a analizei efectuate cu reprezentanții mediului de afaceri local și ai administrației publice a fost și calitatea Sibiului de Regiune Gastronomică Europeană în 2019, o distincție acordată datorită tradițiilor gastronomice locale foarte bine păstrate, cât și diversității influențelor culturale din zonă.

În debutul evenimentului, Astrid Fodor, Primarul Sibiului, a trecut în revistă principalele proiecte de infrastructură derulate de municipalitate, menționând că una din cele mai mari provocări întâmpinate, care generează întârzieri în finalizarea lucrărilor, este legată de lipsa forței de muncă în domeniul construcțiilor. „Sunt multe proiecte pe care le avem. Bineînțeles, cele mai importante sunt cele de infrastructură. Pentru dezvoltarea unei localități, infrastructura este esențială, și aici mă refer nu doar la turnarea unor straturi de asfalt. (…) Lipsa forței de muncă creează foarte mari probleme constructorilor. Municipalitatea investește foarte mult, suntem un mare consumator de forță de muncă în domeniul construcțiilor și avem din acest punct de vedere întârzieri în execuție”, a spus edilul, precizând că aceste situații nu au condus însă la periclitarea proiectelor. Principalul proiect de infrastructură așteptat de mediul privat și investitorii din Sibiu este finalizarea autostrăzii A1.

Prezent la eveniment, Klaus Reisenhauer, directorul general al dezvoltatorului Oasis Retail Development & Consulting, a vorbit despre proiectele investiționale din portofoliul companiei pe care o conduce, precum și despre specificul și potențialul de dezvoltare a pieței de profil din Sibiu. Oasis Development este unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de retail din România, cu peste 70 de proiecte livrate în întreaga țară în ultimii 15 ani, pe o suprafață ce însumează 1,5 milioane metri pătrați de teren. Compania dezvoltă proiecte proprii sub brandurile Prima Shops și Family Center. Portofoliul Oasis Development în România este alcătuit din șase parcuri de retail și centre comerciale lansate sub brandul „Prima Shops”, în Oradea, Roman, Reghin, Făgăraș, Tecuci și Mangalia, precum și două parcuri de retail deținute în parteneriat, sub brandul „Family Center”, în Giurgiu și Râmnicu Vâlcea. Referindu-se la impactul evenimentelor programate în 2019, reprezentantul Oasis a subliniat că acestea vor reprezenta o bună ocazie pentru cei care vor vizita Sibiul și România să se convingă de oportunitățile oferite de piața locală.

Marius Gîrdea, directorul general al Aeroportului Internațional Sibiu, a prezentat în cadrul conferinței proiectele de dezvoltare implementate în 2018, precum și evoluția pozitivă a traficului de pasageri. „Aeroportul începe să se apropie de dezideratul pentru care a fost construit. (…) Evoluția se datorează în principal creșterii traficului cu care eram obișnuiți, plus, bineînțeles, deschiderii de noi rute. Anul 2018 a cunoscut o dezvoltare extraordinară, aș putea spune, aproape ne-am dublat numărul de rute, am deschis șapte destinații noi, dintre care una internă, cea cu Bucureștiul – extrem de dorită în principal în mediul de afaceri -, după care am dezvoltat rețeaua către Vestul Europei”, a spus Marius Gîrdea.

Roxana Geangu, Founder al GNG Business Controller și Co-Founder la StomaLink și BeautyLink, a oferit informații despre experiențele proprii în domeniul antreprenoriatului, punând accent, în contextul unei întrebări din partea moderatorului, pe impactul implementării noilor tehnologii în dezvoltarea business-ului. Ea a arătat că, după o vizită la Facultatea de Științe Economice, a decis lansarea unui nou proiect, respectiv „o școală de antrenoriat”.

O prezență foarte agreabilă la masa discuțiilor de afaceri a fost cunoscutul Chef Jakob Hausmann, proprietarul Restaurantului „Mica Elveție” din Centrul Vechi al Bucureştiului. El a vorbit despre impactul noilor tehnologii „smart” în domeniul gastronomiei și specificul bucătăriei locale, subliniind oportunitățile oferite de titulatura de „Regiune Gastronomică Europeană”, asumată de Sibiu în 2019.

Surse:

Monografie Sibiu, BNR, Buletine statistice ale INS și rapoarte ale Institutului Național de Prognoză, web­site-urile organelor de presă locale, instituțiilor de cultură, universităților sibiene și altor instituții

Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Plimbări pe muchie de cuțit

Atunci când noua Comisie Europeană sub conducerea Ursulei von der Leyen își va prelua mandatul, în doar câteva săptămâni, la...

Închide