Stabilitatea economiei și predictibilitatea politică vor atrage investițiile

Stabilitatea economiei si predictibilitatea politica pg 27
Foto: freedomtumz/Depositphotos.com

În luna iulie, premierul Mihai Tudose anunța cu emfază că, până la sfârșitul anului și în următoarele luni, „în România vor veni investitori externi mari, nume grele, cu investiţii foarte mari”. Ne apropiem de sfârșitul anului și anunțatele nume „grele” nu au sunat încă la ușă, deși premierul Tudose ne asigura că vom avea „multe surprize plăcute şi lucruri foarte bune în ceea ce priveşte mari investiţii care vor veni în România”.

Mai recent, Ministerul Economiei publica pe site-ul propriu (www.economie.gov.ro) următorul „citat al săptămânii”: „Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții (Programul de Guvernare 2017-2020)”. Adevărat, ambițiile României de a atrage investiții sunt mari și încă și mai mari sunt ambițiile românești în a dezvolta proiecte autohtone masive: infrastructură publică, spitale județene moderne, unități de învățământ, dar și facilitarea unor unități majore de producție industrială. Chiar recenta creare prin lege a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții exprimă ambițiile statului de a demonstra capacitatea investițională a României. Dar realitatea este că România suferă mult la acest capitol. Să vedem cum stăm și mai ales ce perspective pe termen scurt avem. Privind retrospectiv, potrivit unor date de cercetare statistică ale Băncii Naționale a României și ale Institutului Național de Statistică, fluxul net de investiţii străine directe (ISD) atingea anul trecut nivelul de 4.517 de milioane de euro, acest fiind cel mai mare din 2008 încoace, dar nu și cel mai mare istoric. Fluxul ISD din 2016 este de fapt mai mic cu peste 52% faţă de toamna lui 2008, momentul de declanșare a crizei financiare globale. În 2008, investițiile străine directe se ridicau la 9.496 milioane de euro, din care 873 de milioane de euro au provenit din procesele de privatizare. Cele peste 4,5 miliarde de euro de investiții directe intrate net în România în 2016 au constat majoritar în aporturi la capitalurile proprii: 4.341 milioane euro, fiind suma dintre participaţiile la capitalul întreprinderilor ISD (3.203 mil. euro), profitul reinvestit în întreprinderile ISD (în valoare de 1.138 mil. euro) și 176 milioane euro credite nete de la investitorii străini. Totodată, fluxul net de investiții străine directe s-a orientat anul trecut mai ales spre industria prelucrătoare (2.021 mil. euro). Iată și principalii beneficiari ai acestui aport investițional: mijloace de transport (928 mil. euro), prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (352 mil. euro) și metalurgie (242 mil. euro), intermedierile financiare și asigurările (800 mil. euro), precum și comerț (609 mil. euro). Cele mai importante participații la capital (majorări de capital) au avut loc în domeniile energie electrică, gaze și apă (1.302 mil. euro), construcții și tranzacții imobiliare (597 mil. euro) și industria prelucrătoare (397 mil. euro).

Potrivit datelor comune ale BNR și INS, participațiile la capital în sectorul energetic au fost realizate cu precădere prin conversia în capital a creditelor intragrup atrase în perioadele anterioare. Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în comerț (669 mil. euro). Un nivel ridicat al profitului reinvestit s-a înregistrat și în industria prelucrătoare (650 mil. euro) și în entitățile de intermedieri financiare și asigurări (552 mil. euro). Raportul făcut public de BNR și citat și de cursdeguvernare.ro remarcă faptul că „în 2016 creditul net intragrup are din nou o contribuție pozitivă (176 mil. euro), după doi ani consecutivi în care contribuția creditului net al întreprinderilor investiție directă în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului acestora a fost negativă”. Principalele sectoare de activitate ale întreprinderilor ISD care au beneficiat de finanțări pe calea creditului net mamă-fiică, mai mari de 100 milioane euro, au fost mijloace de transport (640 mil. euro), metalurgie (222 mil. euro) și prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (148 mil. euro), activitățile profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (218 mil. euro). În fluxul de participații la capital în întreprinderile ISD, în valoare de 3.203 milioane euro, „investițiile greenfield și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus”. Investițiile greenfield au contribuit cu numai 78 milioane euro la fluxul investițional în participații la capitalul social al întreprinderilor ISD, iar fuziunile și achizițiile cu 184 milioane euro. „Ponderea predominantă în fluxul participațiilor la capital în 2016 este asigurată de restructurările de întreprinderi cu o valoare de 2.168 milioane euro, reprezentând 68% din participații, și de dezvoltările de întreprinderi cu 773 milioane euro, respectiv 24% din participații”, spune raportul citat. Soldul final al investiţiilor străine directe a fost de peste 70,1 miliarde de euro, la 31 decembrie 2016, cu aproape 43,7% mai mare decât în 2008 și distribuit astfel: 69,8% (48.964 milioane euro) aportul la capitalurile proprii, inclusiv profitul reinvestit și 30,2% (21.149 milioane euro) creditul net primit de la investitorii străini.

Veniturile realizate din investiții străine directe

Potrivit raportului amintit, „veniturile nete din participaţii la capital au înregistrat valoarea de 4.287 milioane euro, şi au fost calculate ca diferenţă între profiturile după impozitare obţinute de întreprinderile ISD care au înregistrat profit, în valoare de 7.410 milioane euro, şi pierderile înregistrate de întreprinderile ISD care au înregistrat pierderi, în valoare de 3.123 milioane euro”. Veniturile nete din dobânzi, calculate ca diferenţă între dobânzile primite de către investitorii străini direcţi pentru creditele acordate întreprinderilor lor din România, atât direct cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului şi dobânzile plătite de către aceştia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din România, atât direct cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului, au înregistrat un nivel de 782 milioane euro.

Așadar, 2016 are cel mai ridicat nivel al capitalului străin intrat în România din 2008 încoace, fără însă a depăși cota de dinainte de criză. Chiar și cu ambițiile mari ale Guvernului de a atrage și derula investiții majore, se pare că 2017 nu va fi un an campion la acest domeniu. Statistica arată că ISD au scăzut cu 17,22% în primele şapte luni din acest an față de aceeași perioadă din 2016, până la 2,369 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Dorința României de a atrage investiții directe este firească, argumentele ei competitive sunt însă discutabile, mai ales că atributul principal al anilor trecuți începe să dispară (mă refer aici la costul scăzut cu forța de muncă). Și atunci, de ce ar veni investitorii în România? Vicepreședintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Eric Stab, precizează că „investitorii străini aleg România deoarece este o economie de piață, o democrație liberală, un stat de drept și un membru al Uniunii Europene și al NATO. Mai mult, România este o piață de dimensiuni destul de mari și cu o poziție geografică avantajoasă. Investitorii străini au motive să vină aici, pentru stabilitatea de care România a dat dovadă în ultimii ani și pentru forța de muncă bine pregătită. Nu trebuie să uităm însă că toate acestea au fost obținute în urma unor eforturi considerabile, iar pentru a menține și a crește atractivitatea României sunt necesare reforme structurale și politici publice de încurajare a investițiilor străine.” Potrivit unui studiu realizat și publicat anul acesta de FIC cu privire la „evoluția și impactul investițiilor străine în economia românească”, România a atras cele mai multe fluxuri de ISD în perioada 2004-2008, când companii mari din industrie, energie și intermediere financiară s-au stabilit aici, ca urmare a procesului de privatizare și a efectului de încredere generat de aderarea la UE. Peste 5 miliarde euro au intrat în România în perioada menționată pe baza unor achiziții importante:

– în anul 2004 are loc achiziția Petrom de către compania austriacă OMV pentru suma de 1,5 miliarde euro;

– în 2005, peste 600 milioane euro sunt rezultatul achizițiilor din energie (Gas de France cumpără Distrigaz Sud, iar compania germană E.ON Ruhrgas cumpără Distrigaz Nord);

– în anul 2006, tot o companie austriacă, din sectorul de intermediere financiară, Erste Bank, cumpără BCR pentru suma de 2,2 miliarde euro;

– în anul 2007, italienii de la Enel achiziționează Electrica Muntenia Sud pentru suma de 820 milioane euro.

Dar odată cu criza economică, fluxurile de ISD au scăzut simțitor în 2009 și nici până astăzi România nu a reușit să atingă nivelurile de dinainte de criză. Astăzi, premisele dezvoltării economice ale unei țări rezidă în abundența capitalului. Sursele publice de investiții sunt frecvent limitate de diferite interese naționale care tind să capete prioritate – plata salariilor și a pensiilor, ținerea sub control a deficitului bugetar, etc. În lipsa investițiilor, economia pierde. Dacă resursele publice sunt limitate, atunci trebuie încurajată finanțarea privată. Investițiile străine directe (ISD) sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza creșterea economică, inclusiv în perioadele în care stabilitatea economică este în pericol și creșterea este sub presiune, deoarece:

– ISD sunt complementare surselor publice de finanțare și furnizează capitalul necesar dezvoltării unei economii;

– ISD creează noi locuri de muncă nu numai în compania în care investesc, ci stimulează și dezvoltarea celorlalte firme din amonte și aval;

– ISD nu sunt numai un flux de capital, ci și de tehnologie, cunoștințe, practici organizatorice, care stimulează și generează creșterea economică. Investitorii străini impun propria modalitate de lucru companiei pe care o dezvoltă și aduc noi tehnologii, care cresc eficiența angajaților și competitivitatea companiei. Aceste efecte benefice se propagă în întregul lanț de întreprinderi implicate în realizarea unui produs sau serviciu, care se adaptează pentru a supraviețui pe piață;

– ISD sunt caracterizate de stabilitate pe termen lung. Ceea ce definește ISD este tocmai interesul durabil al investitorului în compania în care investește. Prin urmare, un investitor care a pus bazele unei noi companii nu va renunța atât de ușor la investiția sa, chiar și în perioade economice turbulente.(Alexandra Horobeț, Oana Popovici, studiul „ISD, Evoluția și importanța lor în România” – mai 2017).

­« În lipsa investițiilor, economia pierde. Dacă resursele publice sunt limitate, atunci trebuie încurajată finanțarea privată. »
Revenind la statistici

Investiţiile străine directe au scăzut cu 18,56% în primele opt luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, la 2,518 miliarde de euro, potrivit datelor BNR, publicate în luna octombrie. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,518 miliarde de euro (comparativ cu 3,092 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,804 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 286 milioane euro, se spune în comunicatul BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut, în primele opt luni din acest an, cu 12%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 3.951 de unităţi, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.951 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 34,1 milioane de dolari, în creştere cu 14,4% comparativ cu ianuarie – august 2016. În ceea ce priveşte luna august 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, numărul societăţilor nou înfiinţate a crescut cu 13,6%, la 449 firme.

Pe de altă parte, România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privinţa firmelor cu capital străin nou înfiinţate. Astfel, anul trecut au fost înfiinţate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unităţi, în 2015. După 1991, cele mai multe societăţi au fost înfiinţate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puţine au fost în anul 1995, respectiv 3.400 unităţi. Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015. În perioada 1991 – 2016 au fost înfiinţate 209.814 de societăţi cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, ­respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

Stabilitatea economiei este cheia

Într-un recent discurs la BNR, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu atrăgea atenția asupra principalelor provocări pe care le are de înfruntat România pentru a reuși o dezvoltare sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci și pe investiții, atât străine cât și autohtone, deopotrivă publice sau private: „Stabilitatea, echilibrul şi sănătatea economiei sunt de o însemnătate cardinală. Poate că, mai important decât orice, este să urmărim – indiferent de evoluția ciclului electoral – politici realiste, echilibrate, care să asigure sustenabilitatea creșterii noastre economice.(…) Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului, în perioade în care acesta creşte şi fără ajutorul politicilor macroeconomice, nu ajută la recuperarea decalajelor. Vrem să creştem mai repede; este normal să grăbim ritmul pentru a reduce decalajele. Ca să urcăm mai repede trebuie să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Probleme majore, la noi, rezultă din faptul că în prezent avem dificultăţi atât cu factorul capital, cât şi cu factorul forță de muncă.(…) Vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de infrastructură. Aceasta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit”, sublinia guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Să mai precizăm că, la nivelul economiei reale, cele mai puternice investiții evidențiate de Ziarul Fiananciar ­într-un clasament „100 cele mai valoroase companii din România” înregistrează o creștere ușoară față de anul precedent: cele mai valoroase zece companii şi bănci din România sunt evaluate în acest an la 23,5 miliarde euro, fiind astfel cu aproape 8% mai „scumpe” faţă de top zece din 2016, arată datele din catalogul realizat de ZF în colaborare cu BT Capital Partners şi compania de consultanţă şi evaluare Veridio, prezentat public în această lună. Potrivit ZF, OMV Petrom a fost liderul incontestabil al clasamentului celor mai valoroase firme locale timp de zece ani, iar anul trecut, la ediţia a unsprezecea, compania de petrol şi gaze controlată de grupul austriac OMV a pierdut prima poziţie în favoarea Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului. Compania Hidroelectrica, liderul din 2016, era evaluată la 2,91 miliarde euro, iar ediţia de anul trecut a fost prima în care nicio companie din România nu reuşea să spargă pragul de 3 miliarde euro. Anul acesta, arată ZF, bariera celor 3 miliarde euro a picat din nou, în condiţiile în care valoarea de piaţă a companiilor locale este în creştere.

TOP 5 INVESTITORI STRĂINI
Primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2016:- Olanda (24,3%)
– Germania (13,2%, în urcare de pe locul 3)
– Austria (11,9%)
– Franța (6,9%)
– Cipru (6,5%).

ISD s-au orientat cu precădere spre regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI-ILFOV (59,9%), urmată de regiunea CENTRU (9,1%), regiunea VEST (8,%), regiunea SUD-MUNTENIA (6,9%) și regiunea NORD-VEST (5,9%).

 

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
60222
Banii noștri, decizia lor

Întrebată despre viitorul Pilonului II din sistemul de pensii, ministra Muncii a avut recent o reacție care spune multe despre...

Închide