În statistici stăm bine. Dar cu încrederea cum stăm?

Teamwork
Foto: peshkova/ Depositphotos.com

Lideri ai business-ului din România, membri ai Romanian Business Leaders (RBL), cu afaceri cumulate de circa 3,5 miliarde de euro și având pe statele de plată peste 30.000 de angajați și-au comunicat public starea de spirit cu privire la economia autohtonă și la parcursul acesteia în următoarele 10 luni. Iar starea lor de spirit este un „optimism rezervat”, sau, cum îmi spunea recent Ionuț Simion, country managing partner PwC, „conducătorii de firmă din România sunt în trendul global, adică extrem de optimiști când se referă la creșterea economiei, dar mult mai rezervați când se referă la creșterea propriilor firme”. Indexul de Încredere Macroeconomică realizat de RBL înglobează percepţiile despre condiţiile generale pentru afaceri, despre cum este să fii angajat în România şi despre cum vor evolua averea şi veniturile personale, iar încrederea în condiţiile macroeconomice din România ale antreprenorilor şi executivilor RBL care au participat la sondaj se situează la nivelul de 52,3 puncte, pe o scară valorică unde 0 înseamnă neîncredere totală, 50 reprezintă neutralitate şi 100 înseamnă încredere totală. Respondenţii sunt uşor mai încrezători în condiţiile curente pentru afaceri (54,8 puncte) decât în cele privind condiţiile din următoarele 12 luni (51,1 puncte). „Încrederea în condițiile macroeconomice este asemenea încrederii într-un grup de prieteni. Dacă ai încredere în ei, atunci vei avea curajul să îi împrumuți, să investești în nevoile şi obiectivele comune, să construiți împreună pe termen lung. Şi te poţi baza pe această relație. Încrederea oamenilor de afaceri români în condițiile macroeconomice din țară este sau nu este transferată mai departe în relația cu statul, perceput ca influențator major al acestor condiții. În prezent, putem vorbi, mai degrabă, despre lipsa încrederii”, susţine Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management România şi membru al boardului RBL. Potrivit rezultatelor studiului citat, 98% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata inflaţiei să continue să crească în următoarele 12 luni, peste 60% prevăd că va rămâne peste pragul de 3%, iar o aproape o treime spun că inflația va depăşi 3,5%. Pentru același interval de 12 luni, opt din zece respondenți au spus că leul va continua să se deprecieze în raport cu euro, iar 60,7% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata de schimb să depășească pragul de 4,7 lei/euro. Pe de altă parte, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut în luna ianuarie 2018 cu 5 puncte, până la valoarea de 46 puncte, iar aceasta evoluție s-a datorat componentei de anticipații a indicatorului. Astfel, indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 1,8 puncte, până la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a crescut cu 8,4 puncte, până la valoarea de 40,4 puncte. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, este de remarcat că peste 90% dintre participanți anticipează o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (februarie 2019/ februarie 2018) a înregistrat o valoare medie de 3,71%, relativ similară cu cea înregistrată în exercițiul anterior, se precizează într-un comunicat al CFA Society România. De asemenea, peste 90% dintre participanți anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni. Potrivit datelor din comunicatul citat, sunt de remarcat (consistente cu anticipațiile de majorare a ratei inflației) anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă (față de valorile actuale) la leu, atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, și respectiv 92% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție. Astfel rata medie a ROBOR cu scadența de 3 luni anticipată peste 12 luni este 2,95% (comparativ cu o valoare de 3,21% înregistrată în exercițiul anterior), iar yield-ul la obligațiunile suverane denominate în lei cu scadența de 5 ani este de 4,60% (comparativ cu valoarea de 4,48% înregistrată în exercițiul anterior). Ca urmare, pentru scadențele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real negative. Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, lansat de CFA România în luna mai 2011, vizează cuantificarea anticipațiilor analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul ia valori cuprinse între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piața muncii, respectiv anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal și a averii personale la nivel de economie.

Din alt punct de vedere, mai consumerist, studiul pieței arată că încrederea în economie a cetățenilor simpli, a consumatorilor, precum şi aşteptările privind veniturile au scăzut drastic în România în ultimul trimestru al anului trecut, la minime similare cu cele din 2013-2014, invers faţă de trendul înregistrat la nivel european, criza guvernamentală de pe plan local reflectându-se în comportamentul consumatorilor, potrivit unei analize realizată de compania de cercetare de piață GfK. Aşteptările economice în ultimul trimestru din 2017 au atins minimul anual în decembrie 2017, ajungând la un nivel de -19,3 puncte, ceea ce reprezintă o cădere de peste 37 puncte faţă de maximul anual din luna martie şi cea mai mică valoare înregistrată în aprilie 2013. Totodată, au scăzut și aşteptările românilor privind veniturile, atingând nivelul de 6,8 puncte în decembrie 2017, cea mai mică valoare din septembrie 2014 încoace. În ultimele trei luni din 2017, aşteptările economice au atins minimul anului, potrivit studiului GfK, denumit Climatul de Consum în Europa, iar o explicație este aceea că „deja începuse să crească ROBOR-ul şi inflaţia, şi atunci oamenii au devenit un pic îngrijoraţi de starea viitoare a economiei, de evoluţia economiei şi de veniturile lor. De exemplu, pe indicatorul privind starea economiei sunt țări ca Marea Britanie şi Italia, unde sentimentul oamenilor este că va merge mai prost economia ţărilor lor”, după cum precizează Raluca Ungureanu, reprezentant GfK, citată de presă.

Pe plan global – optimism debordant

Revenind la patroni și conducători de companii, dacă privim la nivel global, observăm că optimismul acestora atinge niveluri record, în ciuda amenințărilor la adresa creșterii economice. Un procent record al directorilor generali sunt optimiști în ceea ce privește mediul economic la nivel mondial, cel puțin pe termen scurt. Aceasta este una dintre concluziile cheie ale celei de-a XXI-a ediții anuale a studiului Global CEO Survey, realizat de PwC, care sondează percepțiile a aproape 1.300 de directori executivi din întreaga lume, raport lansat cu ocazia întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. 57% dintre liderii de business chestionați spun că situația economică globală se va îmbunătăți în următoarele 12 luni. Procentul este aproape dublu față de nivelul de anul trecut (29%) și reprezintă cea mai mare creștere de la începutul colectării de către PwC a informațiilor despre percepția asupra evoluției economiei globale, în 2012. În România, 49% dintre respondenți mizează pe accentuarea avansului economic global, în creștere de la 38% în 2017. Optimismul în ceea ce privește creșterea globală a crescut semnificativ în Statele Unite (59%), după o perioadă de incertitudine cauzată de alegeri (24% în 2017). Brazilia a înregistrat, de asemenea, o creștere însemnată a procentului directorilor generali care sunt optimiști în ceea ce privește îmbunătățirea creșterii economice anul acesta (ajungând la 80% în 2018, față de 38% în 2017). Chiar și în țările mai puțin optimiste, cum ar fi Japonia (38% în 2018, comparativ cu 11% în 2017) și Marea Britanie (36% în 2018, comparativ cu 17% în 2017), nivelul de încredere în creșterea economică globală a crescut de mai mult de două ori față de anul trecut. „Optimismul directorilor generali în economia globală este generat de soliditatea indicatorilor economici. Cu piețe de capital pe verde și previziuni de creștere a PIB-ului în majoritatea țărilor lumii, nu este de mirare că directorii executivi sunt optimiști”, spune Bob Moritz, președintele Global al PwC. Acest optimism în privința economiei mondiale alimentează încrederea directorilor generali în viitorul companiilor, chiar dacă vorbim de un ritm de creștere mai modest. La nivel global, 42% dintre aceștia spun ca sunt „foarte încrezători” în perspectivele pentru dezvoltare pe care propriile companii le au în următoarele 12 luni, în creștere de la 38% anul trecut.

« Aşteptările economice în ultimul trimestru din 2017 au atins minimul anual în decembrie 2017, ajungând la un nivel de -19,3 puncte, ceea ce reprezintă o cădere de peste 37 puncte faţă de maximul anual din luna martie şi cea mai mică valoare înregistrată în aprilie 2013. »

În România, 38% dintre respondenți sunt foarte încrezători în perspectivele companiilor de a-și crește veniturile în următoarele 12 luni. Dacă ne uităm la rezultatele individuale, la nivel de țară, acestea variază destul de mult. Perspectivele directorilor generali s-au îmbunătățit în câteva piețe cheie, cum ar fi Australia și China. Este în creștere ponderea executivilor care spun că sunt „foarte încrezători” în evoluția pozitivă a companiilor lor în următoarele 12 luni. În SUA, directorii generali și-au recăpătat încrederea. După situația tensionată de anul trecut, generată de alegerile prezidențiale, atenția acordată reglementărilor și reformei fiscale instituită de noua administrație face ca încrederea în perspectivele de creștere ale companiilor pentru anul curent să se îmbunătățească – de la 39% în 2017 la 52% în 2018. Mai mult, America de Nord este singura regiune unde majoritatea directorilor generali sunt „foarte încrezători” în ceea ce privește propriile orizonturi de creștere pentru următoarele 12 luni. În Marea Britanie, unde negocierile pentru BREXIT au ajuns recent într-un moment important, scăderea încrederii pe termen scurt a liderilor de business nu este surprinzătoare (34% în 2018 comparativ cu 41% în 2017).

Industrii care emană încredere

Industriile care au înregistrat cel mai mare procentaj al directorilor generali foarte încrezători în dezvoltarea companiilor în următoarele 12 luni sunt tehnologia (48%), serviciile profesionale (46%) și domeniul farmaceutic și al cercetării medicale  (46%) – toate peste media globală (42%). Strategiile de creștere rămân, în mare măsură, neschimbate comparativ cu rezultatele de anul trecut – directorii generali mizează pe creștere organică (79%), reducerea costurilor (62%), alianțe strategice (49%) și fuziuni și achizitii (42%). Se înregistrează o mică creștere în privința interesului față de parteneriatele cu antreprenori și start-up-uri (33%, comparativ cu 28% anul trecut).

Încrederea directorilor generali în evoluția Statelor Unite este în creștere la nivel global, executivii a căror afacere nu se desfășoară în această țară au indicat încă o dată SUA ca principală piață pentru perspectivele de creștere ale companiilor lor în următoarele 12 luni. Anul acesta, Statele Unite își consolidează avansul în fața Chinei (46%, respectiv 33%). Germania (20%) rămâne pe locul trei, urmată de Regatul Unit (15%), în timp ce India depășește Japonia și devine a cincea cea mai atractivă piață în 2018.

„La nivelul României, pentru o creștere solidă, nu sunt suficiente doar un grad ridicat de încredere și previzionarea unei perioade de avânt economic, este nevoie de stabilitate politică și financiară. Aceste două elemente sunt esențiale pentru o creștere organică care să aducă încredere atât investitorilor străini, cât și celor locali”, mi-a declarat în cadrul unui interviu Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Forța de muncă și abilitățile digitale

Încrederea în dezvoltarea pe termen scurt alimentează optimismul privind creșterea numărului de angajați, context în care 54% dintre directorii generali plănuiesc să-și mărească echipele în 2018 (față de 52% în 2017). Numai 18% dintre respondenți se așteaptă la o reducere a numărului de angajați. În România, 53% dintre respondenți consideră că numărul de angajați din organizațiile lor va crește. La nivel global, sectoarele cu cea mai mare nevoie de forță de muncă nouă sunt sănătatea (71%), tehnologia (70%), serviciile profesionale (67%), comunicațiile (60%) și industria ospitalității și a petrecerii timpului liber (59%). În ceea ce privește angajații cu competențe digitale, peste un sfert dintre directorii generali (28%) sunt extrem de îngrijorați în ceea ce privește disponibilitatea acestora în țara în care se află, această preocupare înregistrând cote ridicate în Africa de Sud (49%), China (51%) și Brazilia (59%). Totodată, 22% dintre directorii executivi sunt deosebit de îngrijorați în privința existenței competențelor digitale în rândul forței de muncă, 27% se tem de lipsa acestora la nivelul industriei în care activează, iar 23% sunt foarte preocupați de lipsa lor la nivelul managementului. Investițiile în spații moderne de lucru, programe de învățare și dezvoltare și parteneriatele cu alți furnizori de servicii sunt strategiile preferate de directorii generali pentru a atrage și dezvolta abilitățile digitale de care au nevoie. În timp ce o cercetare recentă a PwC a arătat faptul că angajații sunt încrezători că tehnologia le va îmbunătăți perspectivele de angajare, directorii generali admit că preocupările pentru reconversia angajaților și creșterea transparenței în ceea ce privește felul în care automatizarea și inteligența artificială (AI) ar putea influența locurile de muncă încep să devină tot mai importante pentru ei. Două treimi dintre directorii generali consideră că sunt responsabili pentru reconversia profesională a angajaților al căror loc de muncă va dispărea odată cu introducerea tehnologiei. Industriile cele mai afectate de acest aspect sunt ingineria și construcțiile (73%), tehnologia (71%) și comunicațiile (77%). 61% dintre executivi își construiesc încrederea echipelor lor prin asigurarea transparenței, cel puțin până la un anumit nivel, privind impactul automatizării și AI asupra angajaților.

„Pentru dezvoltarea continuă a afacerilor, indiferent de aria de activitate, pregătirea forței de muncă cu aptitudinile potrivite este vitală. De exemplu, ca parte a strategiei de resurse umane în era tehnologiei, 76% dintre directorii generali din România și din Europa Centrală și de Est declară că organizațiile lor contribuie la educarea forței de muncă prin intermediul stagiilor de practică și ucenicie. În România, 88% dintre executivi susțin că organizațiile lor implementează programe de învățare și dezvoltare continuă ca strategie pentru a atrage angajații cu abilități digitale. Drept urmare, programa de educație pe termen mediu și lung trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri și să pună un accent mai mare pe competențele digitale”, precizează Ionuț Simion în comunicatul de presă care însoțește studiul citat.

Tranziția digitală și automatizarea este acută în sectorul serviciilor financiare. Aproape un sfert (24%) dintre directorii generali din sectorul bancar, al piețelor de capital și al asigurărilor au în plan reducerea forței de muncă, condiții în care 28% dintre locurile de muncă din aceste sectoare vor dispărea în mare măsură din cauza tehnologiei și automatizărilor.

« În ciuda optimismului în ceea ce privește economia globală, se dezvoltă o stare de neliniște pe un palier mai larg, care cuprinde amenințări pentru afaceri, economie și societate. »
Pe scurt, amenințările la adresa creșterii economice

În ciuda optimismului în ceea ce privește economia globală, se dezvoltă o stare de neliniște pe un palier mai larg, care cuprinde amenințări pentru afaceri, economie și societate. Directorii generali sunt „extrem de îngrijorați” în ceea ce privește incertitudinea geopolitică (40%), amenințările cibernetice (40%), terorismul (41%), disponibilitatea abilităților cheie (38%) și populismul (35%). Aceste amenințări le depășesc pe cele cu care mediul de afaceri este obișnuit, cum ar fi volatilitatea cursului de schimb (29%) și schimbările comportamentale ale consumatorului (26%). Subliniind aceste schimbări, este de menționat faptul că îngrijorarea extremă față de terorism s-a dublat (41% în 2018, comparativ cu 20% în 2017), iar terorismul intră în topul primelor zece amenințări la adresa creșterii. Amenințarea supra-reglementării rămâne una dintre îngrijorările majore ale directorilor generali (42% s-au arătat extrem de îngrijorați în această privință), și peste o treime (36%) rămân îngrijorați în privința creșterii sarcinii fiscale. Disponibilitatea abilităților cheie este cea mai importantă îngrijorare pentru executivii din China (64% se arată „extrem de îngrijorați” în 2018, comparativ cu 52% în 2017). Amenințările cibernetice au devenit principala îngrijorare a directorilor generali din Statele Unite (63%) și Regatul Unit (39%), depășind în acest fel supra-reglementarea. În Germania, de asemenea, amenințările cibernetice au sărit de pe locul 5 în 2017 pe locul trei (28%) anul acesta.

Rezonând cu tema de anul acesta a Forumului Economic Mondial, directorii generali admit că trăim într-o lume divizată. Nu există consens în rândul directorilor generali atunci când vine vorba de cei care vor beneficia de pe urma viitoarei creșteri economice. Examinând situațiile critice pentru afaceri, directorii generali admit faptul că livrarea de rezultate în perioade tot mai strânse de timp (60%) este principala provocare. Cu toate acestea, sunt din ce în ce mai multe presiuni pentru ca liderii, în mod individual, să fie trași la răspundere (59%), inclusiv pentru administrarea deficitară. Peste o treime dintre respondenți (38%) au declarat că percep o presiune mai mare din partea angajaților și a clienților de a lua atitudini politice și sociale în mod public.

­

de Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Andrei Drosu
JLL Bucharest City Report: 2018 va aduce pe piață aproape 800.000 mp de noi proiecte imobiliare

Activitatea de dezvoltare imobiliară va înregistra o creștere în 2018, suprafața proiectelor care au ca termen de livrare acest an...

Închide