Turismul românesc – un business de un miliard de euro

Un business de peste patru miliarde de lei pe an, adică un miliard de euro, nu este deloc de ignorat. Potrivit datelor disponibile, citate recent de Ziarul Financiar, aceasta este cifra de afaceri reunită a agențiilor de turism din România. Turismul poate fi o direcție de creștere economică sustenabilă, dacă business-ul de profil este încurajat și prin politici publice; dacă sectorul care aduce turiști în România este privit ca un adevărat instrument național de export (incoming-ul aduce în țară valută, similar exporturilor de bunuri și servicii), atunci încurajarea turismului se poate face și prin politici de încurajare a exporturilor.

Cu cât crește turismul, anul acesta față de anul trecut? Potrivit ZF, la sfârşitul lunii septembrie turismul a înregistrat o creştere de 14,9%, adică de aproape trei ori mai mare decât rata de creștere economică totală a României. Rata spectaculoasă de creștere se va menține până la sfârșitul anului și cu siguranță și anul viitor, în contextul prognozelor optimiste de creștere economică anuală date de Comisia Europeană și de FMI. Ritmul alert de dezvoltare este considerat firesc și este explicat de antreprenoarea Lucia Morariu (Eximtur), care susține că „turismul reacţionează foarte rapid la creşterea economică şi creşte de regulă mai mult decât media. Această creştere a fost ajutată în principal de sectorul corporate. Noi avem în portofoliu atât firme româneşti, cât şi străine. Pe toate componentele se vede că economia creşte. În plus, pe partea de vacanţe, turismul intern a crescut cu peste 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut”, a menționat Lucia Morariu, într-o declarație citată de ZF. Totodată, doamna Morariu arată că efectul utilizării voucherelor de vacanţă începe să se vadă și că utilizarea acestora va contribui la ritmul de creștere a business-ului din turismul românesc.

Totuși, este de amintit că afacerile din turismul românesc au crescut și pe fondul unor turbulențe interne și internaționale. În plan intern, scandalurile legate de două insolvențe răsunătoare (agențiile Mareea și Genius Travel) au accelerat un alt scandal național: problema modului în care se evaluează de către stat și se licențiază agențiile de turism s-a alăturat unei sume de alte probleme mai vechi cu care se confruntă business-ul „ospitalier”.

romania-206087_opt

Site-ul www.cariereonline.ro cita, la mijlocul acestui an, concluziile unui studiu din turism, realizat de portalul de rezervări online HotelGuru.ro pe baza unui eșantion de 100 de unități de cazare. Studiul cu pricina scotea în evidență principalele bariere interne puse în calea dezvoltării sectorului. Astfel, infrastructura, lipsa personalului calificat și lipsa promovării sunt principalele probleme ale turismului românesc. Dar cu toate acestea, potrivit agenției Agerpres, care a citat la rândul ei studiul, peste 40% dintre hotelierii din România sunt optimiști cu privire la evoluția sectorului și consideră că situația se va îmbunătăți în următorii cinci ani. Principala problemă a industriei este infrastructura defectuoasă din România, după cum afirmă 48% dintre respondenți. În ceea ce privește evoluția propriului business, conform studiului realizat de HotelGuru.ro, 67% dintre hotelieri au declarat că 2015 a fost un an acceptabil, în timp ce pentru 22,5% anul trecut a fost unul de succes. Totodată, 82,5% dintre respondenți au declarat ca plănuiesc să își dezvolte serviciile în următorii cinci ani. Majoritatea intenționează să îmbunătățească nivelul de confort din camere (56,3%), în timp ce peste 40% și-ar dori să ofere o capacitate mai mare de cazare.

mamaia_beach_septembe_opt

În topul serviciilor pe care hotelierii intenționează sa le dezvolte se regăsesc și centrele SPA, pentru 29% dintre unitățile de cazare. Valoarea investiției planificate pe unitate de cazare este de până la 200.000 lei. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că provocarea cea mai mare a industriei este infrastructura deficitară, urmată de lipsa promovării și a personalului calificat (21% și, respectiv, 19%). Prin urmare, cel mai important pilon în dezvoltarea turismului românesc este considerat a fi infrastructura (49%), urmat de promovarea tradițiilor și gastronomiei locale (22%), precum și a activităților în aer liber (17%).

Când au fost întrebați despre cea mai de succes inițiativă care a ajutat industria turismului în ultimii cinci ani, numeroase răspunsuri au indicat scăderea TVA la 9% și diverse proiecte de infrastructură și promovare. Printre proiectele menționate se numără campania „Explorați Grădina Carpaților”, renovările din Băile Felix, cele de pe litoralul românesc, Therme Spa București, Salina Turda, consolidarea clădirilor din centrul vechi al Bucureștiului și participarea României la diverse târguri de turism din străinătate. Conform studiului citat, 50% dintre hotelierii din România primesc cele mai multe solicitări prin intermediul site-urilor de rezervări online. În același timp, pentru clienții a 26% dintre unitățile de cazare, rezervările telefonice continuă să fie preferate.

Business-ul din turism a avut câteva încercări cauzate și de contextul internațional: atentatele teroriste din Europa și tensiunea politică din Turcia au provocat multe anulări ale comenzilor din turismul de „outgoing”. Multe agenții mari de turism au avut astfel creșteri nu pe baza plecărilor în străinătate, ci datorită reorientării turiștilor români către oferta internă. Anul acesta, explică Lucia Morariu, citată de Profit.ro, a crescut tot turismul intern, nu doar cel de litoral, atât datorită contextului extern, dar și pentru că a fost an electoral. În an electoral, cei cu venituri medii și peste medii stau mai mult acasă și își fac vacanțele în țară, iar turismul are creșteri, doar din acest motiv, de până la 5%, sublinia șefa Eximtur.

pelicani_din_delta_dun_opt

Potrivit acesteia, în ultimii ani turiștii au devenit din ce în ce mai pretențioși și se informează mai mult înainte de a cumpăra un sejur. Din totalul celor care cumpără vacanțe dintr-o agenție, în jur de 30% se informează despre destinație mai întâi pe internet. În urmă cu cinci ani, nici măcar 5% nu își căutau informațiile online. O treime dintre vacanțele Eximtur către persoane fizice se rezervă online, iar procentul este în creștere de la an la an, mai spune Lucia Morariu. Chiar dacă unii dintre turiști plătesc cu cash în agenție, rezervarea a fost făcută online.

Revenind la statistici și la studii relevante de piață, anul 2016 se anunță a fi cel mai bun pentru turismul românesc, cu afaceri ale agențiilor de profil care vor depăși, așa cum arătam la început, pragul de un miliard de euro. Suma este dublă față de cea înregistrată în 2010, potrivit unui studiu realizat de analiștii de la KeysFin, pe baza raportatelor oficiale ale agențiilor de turism.

KeysFin a folosit datele de la Registrul Comerțului și de la Ministerul Finanțelor, care arată că numărul companiilor care activează în domeniul turismului românesc a depășit pragul de 3.000, fiind în creștere cu peste 1.000 față de 2010. În 2014, cifra de afaceri cumulată a firmelor din sectorul turismului a ajuns la nivelul de 4,3 miliarde de lei, în creștere cu aproape două miliarde de lei față de 2010.

“Datele statistice parțiale indică faptul că, în 2015, afacerile din acest sector au depășit nivelul din anul precedent, iar 2016 se anunță a fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii zece”, susțin analiștii de la KeysFin. Experții citați pun dezvoltarea sectorului turistic pe seama creșterii încrederii în economia românească, pe îmbunătățirea condițiilor macro-economice, mai ales după reducerea TVA, pe relativa stabilitate a monedei naționale și pe evoluția ofertelor din turism.

 Ce destinații externe preferă românii?

Atunci când vine vorba să meargă în vacanțe, românii aleg în primul rând destinații din străinătate. Potrivit KeysFin, 647.000 de turiști au mers în străinătate în 2015, față de 564.000 care au ales destinațiile din țară. Cele mai căutate destinații externe de vacanțe anul trecut au fost, pentru români, Grecia și Bulgaria, cu 136.812 turiști, respectiv 110.558 turiști. Pe locurile următoare s-au situat Turcia, Spania, Italia, Germania, Franța și Marea Britanie. Românii cu bani preferă, tot mai mult, destinații considerate exotice, dar mai scumpe, precum Mexic, Australia, Iordania, Canada sau Japonia.

„În ceea ce privește țări precum Spania, Italia, Germania, avem foarte multe călătorii ale românilor care muncesc acolo, dar și un interes important din partea turiștilor interesați mai ales de city break-uri în orașe precum Barcelona, Roma, Berlin, Paris sau Londra”, au explicat analiștii de la KeysFin. În acest an, turiștii români au ales în principal Bulgaria și Grecia, din cauza pericolelor generate de atentatele teroriste, care au redus rezervările spre alte destinații populare printre români, precum Turcia, Egiptul și chiar Franța. Rămân încă destinații preferate pentru vacanțele de iarnă – Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Franța – dar și destinații exotice, precum Tailanda, Maldive, Seychelles. Totuși, reorientarea către intern este evidentă.

În acest context, Lucia Morariu, fondatorul agenţiei de turism Eximtur din Cluj-Napoca, spune – citată de Ziarul Financiar – că operatorii de turism ar trebui să se străduiască mai mult în a convinge românii
să-şi petreacă vacanţele în ţară, chiar dacă anul acesta a fost un an foarte bun pentru turismul românesc.
„Ne-am aşteptat ca 2016 să fie un an bun pentru turismul românesc, pentru că în ultimii 20 de ani anii electorali s-au dovedit a aduce creşteri cu 5-10% la circulaţia turistică internă. În plus, evenimentele externe nefavorabile au contribuit la o creştere a interesului pentru destinaţiile turistice interne. Totuşi, operatorii ar trebui să se străduiască să ţină cât mai mulţi români acasă. Oricum, 80% din circulaţia turistică din România sunt date de turiştii români. Pe măsura dezvoltărilor şi investiţiilor care se fac, trebuie să începem să lucrăm şi la calitatea serviciilor umane”, a punctat ea. În acelaşi timp, dezvoltarea infrastructurii, dar şi construirea unor unităţi turistice sau renovarea unora dintre cele existente au reprezentat factori importanţi care au contribuit la creşterea înregistrată pe segmentul de turism intern. „După litoral, unde se înregistrează în continuare cel mai mare număr de turişti, pentru că este şi cea mai bogată zonă turistică din ţară din punctul de vedere al numărului de hoteluri, cea mai mare creştere se înregistrează în zona staţiunilor balneare, unde s-au făcut investiţii serioase în ultima perioadă şi unde cererile şi vânzările pentru acest segment au crescut foarte mult”, a mai declarat pentru Ziarul Financiar antreprenorul citat.

 ANAT: Creștere de 15%, în medie, a turismului intern în 2016

Delta Dunării, Mamaia şi Băile Felix au fost zonele cele mai căutate de turişti în sezonul 2016, cu un grad de ocupare de aproape 100% pentru mai multe săptămâni şi pentru un număr de cel puţin trei zile de vacanţă, potrivit unui comunicat de presă al ANAT (asociația patronală a agențiilor de turism din România, cărora le reprezintă interesele profesionale la nivel național, european și internațional). Per total, vânzările pentru destinaţii româneşti prin agenţiile de turism au fost mai mari, în medie, cu 15% faţă de vara trecută, datorită investiţiilor realizate în ultimii ani în structurile de cazare, zone de divertisment şi relaxare, dar şi conjuncturii internaţionale, care a determinat un număr mai mare de români să îşi petreacă vacanţa în ţara lor.

Delta Dunării a înregistrat vara aceasta o creştere de 20% a vânzărilor, faţă de 2015 (fiind revelaţia sezonului în preferinţele turiştilor care au petrecut, în medie, trei zile de vacanță), staţiunile balneare de 18%, litoralul de 12%, în timp ce vânzările pentru staţiunile montane s-au situat la acelaşi nivel ca anul trecut. Într-un clasament al staţiunilor de pe litoral, în funcție de vânzările turoperatorilor, Mamaia se află pe primul loc, datorită evenimentelor pentru promovarea stațiunii, care au atras toate categoriile de turiști, urmată fiind de Venus, care concentrează cele mai multe hoteluri renovate în ultimii doi ani, de Jupiter și de Eforie Nord.

Turiştii au petrecut, în medie, cinci zile pe litoral, o mare parte dintre ei preferând pachetele all inclusive oferite vara aceasta de un număr de 23 de hoteluri. Preţul mediu pentru o vacanţă pe litoral a fost de 637 de lei/persoană, faţă de 563 de lei/persoană, în 2015. Cele mai pline luni pe litoral au fost iulie şi august, conducerea ANAT şi turoperatorii de intern căutând soluţii în prezent pentru atragerea turiştilor pe litoral, începând din 2017, şi în lunile mai, iunie şi septembrie, se arată în comunicatul citat.

„Programul Prima Piscină, pe care ANAT îl va propune guvernului următor, o soluție testată pe litoralul bulgăresc, poate prelungi sezonul. Turiștii sunt atrași de hotelurile care au piscină și care le oferă relaxare și divertisment pe litoral și când vremea nu este potrivită pentru stat la soare și baie în mare”, declară Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism. În staţiunile balneare, unde în ultimii cinci ani au fost refăcute 34 de hoteluri și două au fost construite, turiștii sunt din ce în ce mai atrași de programele de relaxare, prevenție sau tratament diversificate oferite de hotelieri. Pachetul mediu a fost vara aceasta de 821 de lei/persoană, față de 667 de lei/persoană, vara trecută, la un sejur mediu de șapte zile. Top cinci stațiuni balneare vândute de turoperatori e dat de Băile Felix, Călimănești – Căciulata, Băile Herculane, Sovata, Covasna. „Turismul balnear se deplasează din zona de tratament medical către cea de prevenţie şi relaxare şi nu numai pentru pacientul propriu zis, ci şi pentru familia acestuia, care doreşte o experienţă de leisure în staţiunile balneare, oferită din ce în ce mai mult de hoteluri”, a afirmat, la rândul său, Adrian Voican, prim-vicepreședinte ANAT.

ANAT are ca membri activi 500 de agenții de turism, cele mai importante din țară, care cumulează peste 85% din vânzările pachetelor de turism și călătorie, estimate la aproape un miliard de euro anual și au împreună peste 4.600 de angajați. Industria turismului în România are peste 120.000 de angajați și contribuie la economia națională cu aproape 2% din PIB.

 Un număr de 30 de companii de turism au dificultăţi financiare majore

O analiză KeysFin arată că dacă vreţi să vă planificaţi o vacanţă în ţară sau în străinătate şi să apelaţi la o agenţie de turism sau un tur-operator, ar trebuí să vă interesaţi de situaţia financiară a firmei, ca să nu vă treziţi cu planurile de concediu spulberate şi, mai ales, fără bani! Avertismentul este lansat de experţii de la KeysFin care afirmă că, în prezent, există cel puţin 30 de companii într-o situaţie similară firmei Genius Travel, care a intrat în insolvenţă şi care şi-a anunţat clienţii că nu le mai poate onora biletele de vacanţă. Potrivit datelor Keysfin, din totalul de 2.825 de firme active în sectorul turismului (CAEN 7912 și 7911- agenţii de turism şi tur-operatori), 1.938 înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea, 1.088 de societăţi comerciale au un capital propriu negativ (39%), 850 au un grad de îndatorare ridicat (30%), 748 au pierderi operaţionale, 1.120 de firme, adică 40%, au un nivel de lichiditate sub cel acceptat, iar 514 reprezintă companii cu furnizori restanţi.

Datele statistice, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale depuse la Ministerul Finanţelor, arată că în turismul românesc există, în prezent, 472 de agenţii de turism şi tur-operatori a căror datorii au crescut între 2014-2015. În vizorul analizei KeysFin se află un total de 401 de companii unde datoriile au crescut cu peste 50% în acest an, în timp ce alte 103 firme au marcat o evoluţie negativă între 30-50%. „Alte 261 firme din sectorul turismului au marcat creşteri ale datoriilor, însă la un nivel ceva mai temperat”, afirmă experţii de la KeysFin, care au dezvoltat un instrument special de monitorizare a evoluţiei financiare a companiilor. Potrivit analiştilor, situaţia în care se află Genius Travel este relevantă pentru sectorul de turism. „Sunt peste 1.000 de firme de turism, din toată ţara, care au capitaluri proprii negative. Asta înseamnă că au înregistrat pierdere care s-a reportat în fiecare an şi/ sau acţionarii şi-au retras profitul, neinvestind în activitatea companiei. Există firme care au un grad de îndatorare >1, adică afacerea depinde mai mult de creditorii săi. În plus, sunt tot mai multe firme care îşi achită cu întârziere furnizorii, iar asta poate duce la blocaj financiar, insolvenţă şi chiar faliment”, susțin experţii în studiul citat.

Pe baza datelor financiare, KeysFin a identificat un număr de 30 de companii care se află într-o situaţie financiară similară cu cea care a dus la insolvenţa Genius Travel. Sunt agenţii de turism sau tur-operatori care riscă oricând să îşi închidă porţile şi să îşi lase clienţii şi furnizorii fără servicii. Chiar dacă afacerile unora dintre companii au crescut, datoriile totale ale acestora s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane lei în 2014 la 2,41 milioane lei în 2015. „Aceste firme au o probabilitate ridicată de insolvenţă, valoarea capitalurilor proprii scăzând, drept exemplu, cu 1,3 milioane de lei în intervalul analizat”, spun experţii. În calculul făcut de KeysFin a fost luat inclus şi modelul Z-score, care permite anticiparea a 75% din falimente cu doi ani înainte de producerea lor. Scopul acestui model este de a stabili pentru întreprinderile analizate un indicator numit „scor”, care să permită estimarea probabilităţii ca acestea să intre în faliment. Fără a prezenta numele firmelor aflate în vizorul KeysFin, pentru a nu le afecta imaginea în piaţă şi, implicit, rezultatele financiare, analiştii au încercat să creioneze portretul robot al firmei care reprezintă un pericol pentru clienţi şi furnizori.

„Vorbim, în general, de firme mici, din teritoriu, care au o capitalizare redusă, care trăiesc exclusiv din rezultatele de sezon, din rulajul de bani de la o lună la alta. Sunt firme care vând pachete ieftine, în destinaţii populare, acolo unde cererea românilor este foarte mare, iar criteriile impuse de furnizori nu sunt dintre cele mai stricte. Există, însă, şi câteva exemple de firme cunoscute, cu un puternic impact de imagine care, din datele financiare, au investit peste măsură în dezvoltarea serviciilor turistice (hoteluri, pensiuni, parc auto etc.) şi care nu şi-au dimensionat corect perspectivele financiare. Multe dintre ele sunt supraîndatorate, iar supravieţuirea lor este sub semnul întrebării”, au explicat analiștii.

Cele mai mari agenții de turism din România

„Prima ligă” din sectorul turistic românesc cuprinde companiile Touring EuropaBus Romania (Eurolines), cu o cifra de afaceri de 297,9 milioane de lei, Perfect Tour (226,5 milioane lei), Christian ‘76 Tour (213,5 milioane lei), Eximtur (175,2 milioane lei), Happy Tour (168,4 milioane lei), Vola.ro (122,3 milioane lei) și Paralela 45. În liga a doua, a firmelor din turism cu afaceri de peste 60 milioane de lei, se află Hotelair, Fly Go Voyager, Paravion Tour și Business Travel Turism.

Informațiile din studiul KeysFin sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Industria 4.0. Mega-tendințe globale

Anunțul privind impactul major al tehnologiei în economia globală și fracționarea modelelor de business existente din cauza ritmului alert cu...

Închide