Untold business: Cluj

Cluj-Napoca a fost capitala europeană a tineretului în 2015 și țintește cu mari șanse să devină capitala europeană culturală în 2021. Până una-alta, Cluj-Napoca este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Numai vara asta, festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 de milioane de euro și peste 300.000 de vizitatori în doar patru zile. Clujul este o frumoasă poveste de succes pe care prea rar și prea puțin o dăm ca exemplu restului țării. Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Clujul este lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016, iar publicații economice precum Forbes, Capital sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a Transilvaniei depășește anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

Cluj-Napoca este orașul în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia
Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%).

Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu generând unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: în 2015, Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament. În orașul de pe Someș, la finalul anului trecut, un metru pătrat util de apartament costa, în medie, 1.111 euro, în timp ce în București prețul era de 1.094 euro pe metru pătrat util, potrivit unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro. Cu o viață culturală intensă la nivel european și cu o viață universitară de calitate recunoscută la nivel global, Clujul este zona care încurajează tinerii să devină activi în economia națională, să fie creativi și întreprinzători. Clujul rămâne astfel un UNTOLD BUSINESS care merită să fie povestit pentru întreaga țară. Încercăm în rândurile care urmează să descoperim această frumoasă poveste de succes, măcar din perspectiva câtorva statistici, date economice și relatări de business.

Clujul a constituit întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini veniţi în România datorită atuurilor incontestabile pe care le are comparativ cu celelalte zone ale ţării: poziţia geografică deosebită, apropierea de graniţa de vest, mediul economic dinamic, resursa umană impresionantă, în special cea calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Există, de asemenea, numeroase instituţii de învăţământ vocaţional, şcoli internaţionale, capabile să ofere forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, extrem de favorabile sunt şi specificul cultural cosmopolit al Clujului, deschiderea faţă de cultura occidentală, cultul muncii, mai pregnant înrădăcinat aici decât în alte zone ale ţării, graţie moştenirii austriece care şi-a lăsat amprenta în zonă timp de secole. Majoritatea tinerilor vorbesc una, două limbi de circulaţie internaţio­nală, studiază în şcoli cu predare intensivă în limbile germană şi engleză, oferind unor potenţiali investitori un spectru generos din punct de vedere al resursei umane a locului. Nu în ultimul rând, un alt atu esenţial pe care Clujul îl are în ceea ce priveşte atragerea de investiţii se referă la accesul facil spre numeroase destinaţii europene, asigurat prin intermediul Aeroportului Internațional „Avram Iancu”.

Potrivit unei radiografii realizate de Finmedia („Județul Cluj / România Competitivă”), municipiul Cluj-Napoca ocupă locul trei în topul celor mai bune oraşe din România pentru afaceri. Cinci dintre criterii sunt cantitative: PIB-ul regional, PIB-ul pe cap de locuitor, câştigul salarial mediu net, şomajul şi investiţiile străine. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor este 7.227 euro, salariul mediu net – 1.796 lei, PIB-ul regional – 22,2 miliarde de lei, în timp ce numărul mediu al salariaţilor este de 187.200.

Pariul pe IT și pe re-industrializare

Municipiul Cluj Napoca este al doilea clasat la nivelul ţării, după Bucureşti. KPMG Advisory, în studiul „Exploring Global Frontiers”, plasează Cluj-Napoca printre primele 31 destinaţii pentru investiţii în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), subliniind aspectele cheie care îl fac atractiv: specialiştii, costurile şi poziţia geografică. Cluj-Napoca
are un potenţial semnificativ de IT, în principal datorită celor 1.500 de specialişti, absolvenţi ai uneia dintre cele două universităţi de top: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Babeş-Bolyai. Mai mult de 5.000 de ingineri de soft lucrează în 100 de companii din Cluj-Napoca, care dezvoltă software personalizat şi oferă servicii IT. Cluj-Napoca a găsit o strategie câştigătoare în dezvoltarea capacităţii de a oferi soluţii de IT outsourcing.

Anuarul “Județul Cluj – România Competitivă” arată că sectoarele economice dominante în municipiul Cluj-Napoca, deopotrivă din punctul de vedere al ponderii cifrei de afaceri în totalul vânzărilor şi al ponderii numărului de entităţi economice în totalul acestora, sunt reprezentate de comerţ şi servicii. Astfel, sectorul comerţ ocupă primul loc în topul entităţilor economice clujene ca pondere a cifrei de afaceri (27,4%) şi locul doi ca pondere a numărului de companii (28,4%). De partea cealaltă, sectorul servicii ocupă locul doi în funcţie de ponderea cifrei de afaceri (25,8%) şi primul loc în funcţie de ponderea numărului de companii (48,3%). Acest rezultat se datorează în principal fluxului masiv de investiţii autohtone şi străine din municipiul Cluj-Napoca în ultimii zece ani, vizate fiind domenii precum sectorul bancar, auto, IT, telecomunicaţii, comerţul cu amănuntul şi cu ridicata. Următoarele sectoare ca ierarhie la nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt industria, care deţine o pondere de 21,2% după cifra de afaceri şi 9,1% după numărul de entităţi economice; construcţiile, cu o pondere de 8,3% după cifra de afaceri şi respectiv 12,7% după numărul de entităţi economice; energia electrică şi apa, care au o pondere de 16,9% după cifra de afaceri şi 0,4% după numărul de companii; agricultura, cu o pondere de 0,07% după cifra de afaceri şi 0,89% după numărul de entităţi economice, de altfel cea mai puţin reprezentată.

Comerțul este reprezentat de un număr de 6.329 de firme, dintre care 3.266 activează în domeniul comerţului cu amănuntul, iar 3.063 în cel al comerţului cu ridicata. Deşi ponderea cea mai mare în totalul numărului de firme o deţin comercianţii cu amănuntul, companiile din domeniul comerţului cu ridicata însumează o cifră de afaceri superioară.

Pe de altă parte, anuarul citat arată că serviciile reprezintă sectorul de business care, la nivelul municipiului Cluj – Napoca, încorporează cel mai mare număr de firme înregistrate la Registrul Comerţului. Cele 10.867 de companii situează totuşi serviciile pe locul doi, în urma celui de comerţ, din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Din graficele aferente acestui sector se poate deduce faptul că, în perioada curentă, în Cluj-Napoca, cele mai profitabile entităţi economice din sectorul Servicii au ca profil intermedierile financiare şi asigurările. Deşi reprezintă doar 4% din numărul total de firme din sectorul servicii, acestea generează o cifră de afaceri de peste jumătate din totalul vânzărilor înregistrate în domeniul vizat. Entităţile economice axate pe activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (contabilitate, audit, consultanţă în afaceri, consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi comunicării, sondarea pieţei etc.) sunt cele mai numeroase (33%), însă deţin doar 10% din cifra de afaceri înregistrată în acest sector.

cluj-2

Economia Judeţului Cluj se bazea­ză în special pe servicii şi industrie. Ponderea mare a sectorului de servicii justifică performanţele ridicate ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Cluj are o pondere mai ridicată a sectorului terţiar şi de construcţii, respectiv o pondere mai redusă a industriei. Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei judeţului Cluj, care produce o valoare adăugată consistentă, o reprezintă sectorul IT şi cel relaţionat serviciului cli­enţi – servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrea­ză anual o creştere cu peste 30% a numărului de angajaţi. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrărilor către partenerii străini. Producţia industrială a crescut la nivel de judeţ cu 14% în primele zece luni ale anului 2015 (spre deosebire de Bucureşti, unde avansul a fost de numai 2,8%). În acelaşi interval al lui 2014, situaţia a fost similară: plus 19% în Cluj, plus 4% în Capitală. Clujul atrage noi proiecte de investiţii: unitatea de producţie Bosch de la Jucu, centrul Siemens regional de cercetare-dezvoltare, Air Liquide, OMV Petrom, Cosmetic Plant. Alte investiții sunt în curs de realizare: o posibilă fabrică de cutii de viteză Henschel (la Jucu), o unitate de producție a companiei aeronautice Sonaca la Turda.

Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8%). Dacă ne uităm la datele statistice, vom observa dinamica dezvoltării economice a județului Cluj, demarată cu succes imediat după anii de criză economică: în luna iunie 2014, producţia industrială a judeţului Cluj a crescut cu 19,6% faţă de aceeaşi lună din anul 2013. Comparativ cu primul semestru din 2013, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014 indicele producţiei industriale a fost de 122,3%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a fost în luna iunie 2014 cu 11,7% mai mare faţă de luna iunie 2013. Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2014, a fost caracterizată de realizarea unui volum de export în valoare 315,7 milioane euro şi a unor importuri care însumează 598 milioane euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, exportul a crescut cu 8,3%, iar importul a crescut cu 14,4%. În perioada ianuarie – august 2015, exporturile per capita au totalizat 1.136 de euro în Cluj, înregistrând o creștere de 18% faţă de primele opt luni ale anului precedent.

Succesul clujean la export a fost susținut de produse diverse, de la industria ușoară până la produse cu mare valoare adăugată din industria grea și oțelărie: articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; articole şi accesorii de îmbrăcăminte; încălţăminte şi articole similare; produse din fontă, fier şi oţel; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control; produse farmaceutice; sticlă şi articole din sticlă; mobilă.

Pe de altă parte, serviciile și mai ales turismul și serviciile conexe au excelat în ultimii ani: doar în primul semestru din 2014 (an de referință pentru relansarea Clujului), unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat au oferit turiştilor 3.503 camere cu 6.965 locuri; au fost cazaţi 161.752 turişti, din care 31.862 turişti străini. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, numărul turiştilor străini a crescut cu 15,8%. Cei mai mulţi turişti străini provin din Ungaria (6.503), Italia (4.105), Germania (3.567), Franţa (2.245) și Regatul Unit (1.663). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie 2014 a fost de 30,5%, cu 7,5% mai mare faţă de luna iunie 2013.

Judeţul Cluj beneficiază de o importantă resursă agroturistică care trebuie valorificată. Un exemplu în acest sens îl constituie Rezervaţia Naturală Cheile Turzii, aflată în custodia Consiliului Judeţean, care merită să fie pusă cu adevărat în valoare şi care să fie transformată într-un obiectiv de maxim interes, care să atragă un număr semnificativ de turişti, atât români cât şi străini. Totodată, Clujul beneficiază de o vastă reţea de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniu arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional şi care constituie o certă şi permanentă sursă de atrac­ţie. Atrag atenţia monumentele din oraşele judeţului de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvăneană. De mare interes turistic sunt Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească, dar şi străină (peste 4.000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (peste 400.000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65.000 de exponate), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial „Emil Isac”, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140.000 piese). În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV-XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.

Potrivit datelor de la Direcția Județeană de Statistică și celor oficiale ale Consiliului Județean, organizarea administrativă a judeţului Cluj include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81 de unităţi administrativ teritoriale. Conform recensământului din anul 2011, populaţia judeţului este de 659.370 de locuitori, din care peste 65% locuiesc în cele cinci municipii plus oraşul Huedin. Ceea ce caracteri­zează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia regăsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii.

Potrivit revistei Capital, „între octombrie 2014 şi octombrie 2015 numărul de salariaţi a crescut cu sub un procent în Capitală, dar cu aproape şase procente în judeţul Cluj, în timp ce rata şomajului a scăzut în aceeaşi perioadă cu numai 0,1 puncte procentuale în Bucureşti, dar cu 0,5 puncte procentuale în Cluj. Totodată, salariul mediu net, deşi încă semnificativ mai mare în Capitală (2.556 de lei faţă de 2.060 de lei în octombrie anul trecut), a avansat în cele 12 luni precedente cu 8% în primul caz şi cu 13% în cel de-al doilea”. Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iunie 2014 a fost de 9.744 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 2,8%, cu 0,6% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna iunie din anul 2013. Din numărul total al şomerilor, 46,6% sunt femei şi 70,3% reprezintă muncitori. Clujul are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (38.081 societăţi comerciale în funcţiune) iar la capitolul tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 1.920 de SRL-D-uri ale tinerilor întreprinzători faţă de 1.555 în Bucureşti). Așa după cum prezenta anul acesta revista Capital, Clujul dă semne că are mari ambiții de dezvoltare, de a deveni cel mai puternic centru economic al țării după București și cu mari șanse de a surclasa Capitala din multe puncte de vedere. Evoluția numărului de locuitori demonstrează acest lucru. Din Cluj nu mai pleacă oamenii într-un ritm atât de alert precum se întâmplă în București. Capital arată că, “dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din po­pulaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scă­dere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locui­­tori în plus (creştere de 2%)”. Clujul şi zona sa metropolitană (cu localitățile Floreşti, Baciu, Apahida, Feleacu şi Chinteni) au urcat de la 350.000 de locuitori în 2002 la 377.000 în 2011 (adică o creștere de circa opt procente). Clujul este astfel singura reşedin­ţă de judeţ unde populaţia a urcat în 2011 faţă de 2002 (cu excepţia Timişoarei, unde creşterea a fost mai modestă, de sub 2.000 de locuitori). Mai trebuie spus că judeţul Cluj este pe locul al treilea în ţară la capitolul veniturilor salariale medii, după Bucureşti şi Ilfov (diferenţa în acest caz fiind de sub 100 de lei pe lună).

În ceea ce priveşte domeniile agriculturii şi silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca pondere şi importanţă, în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi produc­ţia vegetală. Atât sectorul vegetal, cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului. Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, care licenţiază anual peste 2.000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.

Infrastructura modernă leagă Clujul de Europa

În perioada imediat următoare vor fi deblocate şi continuate într-un ritm mult mai intens lucrările de modernizare a celor 1.214 km de drumuri judeţene administrate de Consiliul Judeţean Cluj, dar şi a reţelelor edilitare din fiecare localitate. Totodată, continuă proiectele de modernizare şi extindere a aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, în principal prin realizarea unui terminal cargo, astfel încât aeroportul clujean să devină un punct de referinţă în transportul de mărfuri pe calea aerului, contribuind în mod direct la stimularea dezvoltării economiei judeţului.

În primele zece luni din 2015, numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale a scăzut a crescut cu aproape zece procente, până la 1.394, (în timp ce, în București, numărul de autorizații de construcție a scăzut cu 8% în perioada similară, potrivit comparației realizată de revista Capital). Indicele lunar realizat de imobiliare.ro a ajuns în ianuarie 2016 la 1.152 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu 3,1% faţă de decembrie 2015 şi cu 12,9% faţă de ianuarie 2015. Spre comparaţie – arată revista amintită – în Bucureşti, acelaşi indice a fost de 1.054 de euro pe metrul pătrat în luna ianuarie, cu 1,4% mai puţin faţă de decembrie şi în creştere cu numai 1,7% faţă de ianuarie 2015. Potrivit experților de profil, piața imobiliară clujeană a ajuns să fie cea mai scumpă din țară și datorită veniturilor în permanentă creştere, care au avut astfel un impact inflaționist.

German
Citește articolul precedent:
Creștere cu 29% la vânzările de produse VIKING pentru întreținerea spațiilor verzi

În primele 8 luni ale acestui an, vânzările de echipamente marca VIKING, destinate întreținerii spațiilor verzi, au crescut cu 29%...

Închide