„Vitrina economică” a României va fi o casă europeană a culturii

Foto: catalinlazar/ depositphotos.com

În 2005, revista franceză  L’Expansion numea Timişoara – iar presa românească prelua citatul – „vitrina economică a României”. Francezii aveau în vedere numărul mare de investiţii străine realizate în orașul de pe Bega. Valul masiv de investiții străine a fost considerat de revista franceză drept o „a doua revoluţie” prin care oraşul trece și care îl „scoate la lumină”. Tot „la lumină” iese Timișoara și prin faptul că în septembrie 2016 a fost desemnată să fie capitală culturală europeană a anului 2021, învingând Bucureștiul, Clujul și Baia-Mare. Timișoara va fi capitală culturală europeană în 2021, cu motto-ul „Luminează orașul prin tine”. La Timișoara s-a aprins primul felinar public electric din Europa (12 noiembrie 1884) și tot la Timișoara s-a aprins flacăra de nestăvilit mai apoi a Revoluției anticomuniste (16 decembrie 1989).

Cu Bucureștiul – și mai apoi cu orașul Cluj-Napoca – Timișoara poartă de ani buni un duel al campionilor: Timișoara este orașul cel mai dezvoltat din punct de vedere economic după Capitală, cu mare accent pus pe atragerea investițiilor străine. Ba chiar, câțiva ani la rândul, Timișoara a reușit să ocupe prima poziție într-un top al celor mai bune orașe pentru afaceri din România, realizat de publicația Forbes. Capitala Banatului reușea astfel să surclaseze capitala României.

Un alt duel îl poartă Timișoara în diagonala țării: publicația Evenimentul Zilei consemna cu ani în urmă că, deși situate la două capete de ţară, Timișoara și Iași îşi dispută strâns locul al doilea în topul celor mai mare oraşe din România, după capitala Bucureşti. În 2010, Timişoara detrona Iaşi din poziţia de cel mai mare oraş după Bucureşti, având 311.428 locuitori, faţă de Iaşi, care avea, la 1 iulie 2010, 309.631 locuitori. Numărul de locuitori din cel mai dezvoltat oraş din vestul ţării a crescut în ultimii ani și datorită dezvoltării economice susținute a municipiului, atât în perioada de dinainte de criză, cât și după șocul economic al anilor 2008-2010. Pe lângă multele IMM-uri care fac business la Timişoara, aici şi-au localizat afaceri şi companii mari precum Continental, Flextronics, Siemens, Nestle, Danone şi Smithfield. Investitorii străini sunt atraşi şi de posibilitatea de a circula rapid cu avionul, datorită zborurilor directe de pe aeroportul din Timişoara, dar şi apropierii de Ungaria. Automat, au fost create mai multe locuri de muncă, astfel încât, între anii 2007-2010, numărul locuitorilor Timişoarei a crescut cu 1,3%, însemnând circa 4.000 persoane. Conform unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale, Timișoara ar putea avea, teoretic, 200.000 de migranți din interiorul țării.

Investițiile străine atrase de Timişoara au acționat ca o trambulină pentru dezvoltarea economică a orașului, în special în sectorul de înaltă tehnologie. De altfel, principalele domeni economice cu performanțe notabile sunt industria IT și producția de componente auto. Un alt domeniu care a înregistrat creștere în Timișoara este cel al construcțiilor și imobiliarelor, în special pe segmentele rezidențial și office. Totuși, cele mai puternice companii ale județului vin și completează domeniile de activitate. Potrivit clasamentelor efectuate de revista Forbes România pe baza unor date oferite de listafirme.ro (au fost luate în calcul patru criterii – cifra de afaceri, profitul, numărul de angajați și capitalurile proprii din anul 2014), campionii firmelor timișene sunt Enel Distribuție Banat, Colterm – cu activități în furnizarea de abur și aer condiționat (încălzirea locuințelor), Aquatim (captarea, tratarea și distribuția apei), Elba, Mondial, RAT Timișoara, Dunca Expediții, RETIM Ecologic Service, Unita Turism Holding și Prompt.

Despre polul de forță economică a municipiului Timișoara, primarul Nicolae Robu declara (citat de Adevărul) că „în domeniile de vârf în Timişoara, rămân exporturile pe sectoarele automotive şi IT&C. Meritul municipalităţii este că facilitează creşterea afacerilor din Timişoara. A creat frontul de lucru pentru firme care au şi capacitatea să facă export. Primăria asigură în Timişoara un climat propice pentru bunul mers al afacerilor. Investitorii au culoar de viteză în Primăria Timişoara. Îi tratăm cu toată atenţia, să îşi pună în practică investiţiile”.

Investițiile străine atrase la Timișoara s-au realizat cu capital de diverse naționalități, dar cei mai mulți investitori au venit din GermaniaItaliaFranțaStatele Unite și Ungaria. Regăsim aici companii multinaționale precum producătorul de anvelope Continental, producătorul de componente auto Hella, producătorul de componente auto pentru BMW DRÄXLMAIER, Delphi Packard, TRW Automotive, fabrica producătoare de componente auto Kromberg& Schubert, cea de componente electronice Flextronics, Zoppas sau firme precum Linde Gas, Procter&Gamble, Nestle, Mahle, DM, Profi etc.  

În județ sunt mai multe companii care au peste o mie de angajați, ceea ce este o perfomanță unică la nivel național (evident, cu excepția Bucureștiului). Revista Capital consemna în urmă cu trei ani că Timiș, cel mai mare județ al României, „este unul dintre cele mai bine dezvoltate județe din țară, motiv pentru care și nivelul de trai este superior mediei naționale, fapt confirmat și de statistici. Şase companii au afaceri anuale de peste un miliard de lei”.

Un studiu PIAROM realizat la începutul anului pe baza datelor din 2018 arată că un singur județ precum Timiș are business cât toate companiile rezidente din județele Mehedinți, Teleorman, Covasna, Giurgiu, Vaslui, Caraș Severin, Botoșani, Sălaj și Tulcea la un loc, deci cât nouă județe. Ziarul Financiar consemna în octombrie 2018 că judeţul Timiş, unde activează peste 200.000 de salariaţi, a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai importanţi poli de business din România, atrăgând investitori din toate domeniile de activitate, de la producţie de componente auto, echipamente, alimente, băuturi, la servicii precum transporturi sau turism. „Cu o cifră de afaceri a companiilor de 62 miliarde de lei, Timişul se află pe locul doi după polul de business Bucureşti-Ilfov, care reprezintă peste 43% din cifra de afaceri de 1.400 mld. lei (304 mld. euro) a tuturor companiilor din România”, preciza publicația citată. Doar în ultimul deceniu au fost create peste 30.000 de locuri de muncă în Timiş, iar rata şomajului a ajuns sub 1%, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în timp ce rata naţională a şomajului era în aceeași perioadă de timp de 3,46%.

Sectorul IMM a cunoscut începând din anul 1990 o importantă dezvoltare în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent circa 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrului Comerțului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociații familiale. Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comerț și operații de import – export. Tendința de creștere a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii constituie un potențial important al județului Timiș, dinamica acestui sector fiind reflectată prin creșterea aportului întreprinderilor mici și mijlocii la PIB (peste 40%). Condițiile speciale ale județului Timiș, tradiția antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor și spiritul de inițiativă nealterat în perioada comunistă, poziția geografică, standardul de viață al populației care, în partea vestică, este mai ridicat față de restul țării, precum și capacitățile de capitalizare relativ crescute de aici favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici și mijlocii. Serviciile au cunoscut, în special în primii ani după revoluție, o creștere explozivă, ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piață. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clienților, prezența firmelor internaționale de prestigiu face ca îmbunătățirea calității serviciilor de pe piața locală să fie principala prioritate a acestora. Activitățile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendință crescătoare, fiind susținute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice și fiscale orientate. Potențialul agricol pe care îl are județul Timiș este remarcabil, datorită suprafețelor agricole întinse și solurilor de foarte bună calitate. Deși în prezent acesta este subvalorificat, se prognozează ca în viitor să devină una dintre cele mai atractive oferte de cooperare economică a județului Timiș pentru investitorii străini. Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile, este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată cu succes viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș si Giarmata sunt nume sonore atât în țară, cât și în străinătate în ceea ce privește producția de vin. Producția de legume în microferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiție, în special în localitățile rurale din vecinătatea centrelor urbane.

Raportul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creștere Timișoara, realizat de BERD (citat de Forbes), arată că orașul Timișoara este cel mai dinamic din vestul României, atât din punct de vedere economic, cât și demografic, și dispută cu Cluj-Napoca statutul de al doilea cel mai important oraș economic al țării. Un avantaj competitiv al municipiului din vestul țării este conectarea la rețeaua de autostrăzi europene, fapt care a atras investitorii pentru că nu doar încurajează producția, ci și eficientizează transportul și exportul către piețele externe. Autostrăzile aflate în construcție vor crește eficiența economică și competitivitatea Timișoarei și vor permite legături autostradale directe cu Deva, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Târgu Mureș. Potrivit raportulului BERD menționat, alături de fabricarea componentelor auto – un domeniu extrem de competitiv – regăsim și următoarele alte sectoare economice cu prezență semnificativă în formarea PIB-ului local: fabricarea de textile și încălțăminte, activitățile de inginerie și consultanță, precum și prelucrarea și conservarea cărnii.

Totodată, Timișoara se bucură de un interes real al dezvoltatorilor imobiliari din sectorul comercial: City Business Centre, Isho, Iulius Town, Iulius Mall, United Business Center (UBC).

Economia locală este dominată de companii germane din industria componentelor auto, astfel că cele mai mari societăţi cu capital majoritar german precum Continental Automotive Products, Continental Automotive Romania, ContiTech (toate din grupul Continental), Delphi Packard România, Hella România, Mahle Componente de Motor însumează peste 20% din totalul afacerilor realizate de toate companiile înregistrate în acest judeţ, conform unor calcule ale publicației ZF, realizate pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe.

Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021. Potrivit PressOne,
pe lângă o injecție de fonduri în turism și în proiecte culturale, acest titlu poate redefini orașul în imaginarul colectiv național, „sporindu-i haloul și popularitatea”. „Timișoara are o evoluție molcomă, dar eficientă, fără deraieri puternice şi fără salturi uluitoare. În următorii ani, calitatea vieții și economia din Timişoara vor creşte puternic, într-un ritm devenit tradițional”, arată o analiză a PressOne. Casă europeană a culturii în 2021, este evident că Timișoara va rămâne pe termen lung „vitrina economică a țării”.

Daniel Apostol

 

German
Citește articolul precedent:
Perspective tulburi

În România, tot mai multe semne indică o evoluție periculoasă a situației economice. Pe de o parte, economia înregistrează încă...

Închide