Vorbe în vânt despre profituri verzi

Foto: palinchak / depositphotos.com

Cum să faci afacerile să fie cât mai prietenoase cu climatul, cât mai responsabile cu natura? Cei mai importanți lideri din politică, afaceri, societate civilă, mediul academic, mass-media și arte s-au reîntâlnit și anul acesta în stațiunea elvețiană Davos: 3.000 de participanți din 117 țări ale lumii, incluzând 53 de șefi de state și guverne (printre ei: Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres sau directorul general al FMI, Kristalina Georgieva) au fost prezenți la cea de-a 50-a ediție a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, pentru a încerca să descopere împreună rețeta de a obține „profituri verzi”.

WEF reafirmă anul acesta ideea originară din 1971 și anunță un nou manifest (al doilea după cel din 1973) care să reamintească conducătorilor și locuitorilor întregii planete că mediul de business ar trebui să servească tuturor părților implicate (stakeholders) – clienților, angajaților, comunităților și în aceeași măsură acționarilor (shareholders). „Manifestul Forumului Economic Mondial 2020” – publicat la 2 decembrie 2019 – este construit pe „Manifestul Davos” din 1973 şi aduce la lumină viziunea asupra unui capitalism care să ia în considerare taxarea echitabilă, toleranţa zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului. Potrivit documentului invocat, „afacerile trebuie să îmbrăţişeze acum pe deplin capitalismul părţilor implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, dar şi folosirea capacităţilor şi resurselor lor în cooperare cu guvernele şi societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului. Trebuie să contribuie activ la o lume mai coezivă şi mai durabilă”. Așadar, în 2020, Forumul de la Davos a readus în atenția tuturor conceptul de stakeholder capitalism – capitalism al tuturor părților interesate.

Într-o dezbatere mult așteptată pe tema viitorului planetei, s-au regăsit față în față celebra militantă de 17 ani, Greta Thunberg și președintele SUA Donald Trump. Tânăra militantă i-a criticat dur deopotrivă pe capitalişti şi pe politicieni: „delăsarea voastră înteţeşte focul cu fiecare oră care trece, iar noi vă spunem să acţionaţi aşa cum, mai mult decât orice, vă iubiţi copiii”. „Schimbările climatice și degradarea mediul înconjurător sunt un subiect fierbinte acum, datorită tinerilor care trag un semnal de alarmă. E un pas uriaș pentru că oamenii sunt mult mai conștienți. (…) Trebuie să începem să ascultăm știința și să tratăm această criză cu importanța pe care o merită. Fără a trata încălzirea globală ca pe o adevărată criză, nu vom rezolva nimic. (…) Timpul se scurge și oamenii mor din cauza schimbărilor climatice”, a declarat Greta Thunberg. La un „pol” total opus, liderul de la Casa Albă a spus că omenirea trebuie să respingă semnalele trase de oamenii de știință și activiștii de mediu despre schimbările climatice.

De altfel, Davos-ul de anul acesta a confirmat faptul că cei mai importanți lideri ai globului nu reușesc să cadă de acord asupra felului în care criza climatică trebuie să fie abordată și asupra modului în care corporațiile și statele trebuie să acționeze imediat. Diferențele de opinii au fost vizibile și la nivelul finanțiștilor, care au ajuns chiar să se regăsească într-un ring al confruntărilor tensionate: secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin a declarat că planificarea pe termen lung este inutilă când vine vorba de analiza și minimalizarea schimbărilor climatice. Idee cu care nu a fost de acord Christine Lagarde, președintele Băncii Central Europene, care a susținut că reuniunea a fost obligatorie pentru a se reuși cântărirea corectă, anticiparea și atenuarea riscului pe care schimbările climatice îl prezintă pentru piețele financiare și economia globală. De altfel, schimbările climatice au de-a face cu jumătate din cele mai probabile riscuri globale identificate de raportul Riscurile Globale al Forumului Economic Mondial (WEF). Dintre toate, riscul producerii de fenomene naturale extreme are cel mai înalt grad de probabilitate de realizare, potrivit răspunsurilor membrilor WEF la sondajul pe care s-au întemeiat concluziile raportului citat, citate de mass-media, fiind pentru al patrulea an consecutiv în care acest risc este considerat cel mai probabil. Raportul de la Davos arată că al doilea cel mai probabil risc este cel al eşecului acţiunii împotriva schimbărilor climatice, urmat de riscul dezastrelor naturale și al pierderilor de biodiversitate. Totodată, dezastrele de mediu produse de om se regăsesc în top 5 riscuri probabile.

Raportul WEF privind riscurile globale relevă de fapt că societatea eșuează în acțiunile de a păstra sub control schimbările climatice, ba mai mult chiar, amplifică efectele acestora. Potrivit unei analize cursdeguvernare.ro, fenomenul se produce într-un mediu geopolitic tot mai volatil, în care statele urmăresc prin lentile unilaterale, tot mai mult, oportunități și provocări anumite, pentru a obține noi poziții de putere. Potrivit lui Børge Brende, președintele WEF, tabloul riscurilor globale este „sub influența neliniștilor geopolitice într-o măsură semnificativă, într-o lume în care se formează noi centre de putere și influență, iar vechile alianțe și instituțiile globale sunt puse la încercare”. În acest context, spune Brende, „forțele economice, demografice și tehnologice puternice caută un nou echilibru”. Iar de asta depinde soarta lumii. Pericolul de a da în clocot este iminent, iar urgența răspunsurilor, pe măsură. Oamenii din toată lumea trăiesc sentimentul că elitele i-au trădat, iar liderii lumii trebuie să facă un efort real să-și recâștige mulțimile și să împace omenirea cu planeta pe care locuiește. Davos-ul lui 2020 trebuie să ne spună rapid formula „profiturilor verzi”.

Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Deconstruim ca să reconstruim?

Phoenix, pasărea ce renaște din propria-i cenușă este unul dintre cele mai puternice mituri ale omenirii, dacă nu chiar cel...

Închide