Hi-Tech Business Forum 2021. Noile tehnologii, un „enabler” pentru dezvoltare și competitivitate

Publicațiile bilingve de business DeBizz/TheBizz Magazine, în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, au organizat miercuri, 17 martie, prima ediție a conferinței Hi-Tech Business Forum. Evenimentul s-a desfășurat online, pe platforma ZOOM, și a fost moderat de jurnalistul Alex Gröblacher.

Speakerii invitați au fost Dragoș Preda – Secretar de Stat pentru comunicații în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Victor Guzun – Managing Partner Guzun Consulting, Constantin Rotariu – Cofondator și Chief Strategy Officer al Bitcoin România, Alin Stanciu – Partner la Catalyst România și Cristina DăianuPartner & Head of Emerging Growth and Venture Technology la Dentons.

Discuțiile au evidențiat rolul tot mai important al noilor tehnologii în viața de zi cu zi, accelerat și de actualul context pandemic, precum și impactul lor la nivelul economiei, demonstrat de interesul sporit al autorităților și investitorilor privați în susținerea și dezvoltarea acestui sector.

„Acest domeniu (TIC – Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, n.r.) nu este un scop în sine, ci un enabler. În limba română cum am putea să-i spunem? Un declanșator, un facilitator. Limba engleză are această bogăție, a înțelesurilor mai complete. Este un enabler pentru tot ce înseamnă competitivitate pentru toate sectoarele de activitate ale unui stat. Este un domeniu transversal, care trebuie să fie înțeles și ascultat de toate domeniile la nivel sectorial”, a spus secretarul de stat Dragoș Preda, în debutul evenimentului.

Oficialul a vorbit despre strategia și viziunea autorităților de la București în acest domeniu, enumerând o serie de proiecte importante în dezvoltarea sectorului de profil, aflate în diverse stadii de implementare.

„România este pilonul digitalizării și transformării digitale din regiune. Chiar discutăm crearea unei alianțe digitale în zona Balcanilor, cel puțin. Eu aș amplifica-o mai mult, pentru că expertiza Republicii Moldova este una extraordinară. (…) Țin foarte mult la acest domeniu și mi-am dorit întotdeauna să pun odată pe tapet proiecte care există în România”, a afirmat secretarul de stat.

Dragoș Preda, cu peste 12 ani de experiență în administrația publică centrală, a participat și în calitate de coordonator la elaborarea a cinci strategii naționale și numeroase alte prevederi legislative. El face parte de 10 ani din nodul România al Proiectului Millenium inițiat de către Smithsonian Institution, The Futures Group International și United Nations University (UNU), participând la fundamentarea a numeroase studii naționale și internaționale privind Viitorul Tehnologiei, Viitorul Pieței Muncii sau Viitorul Educației, cât și din board of advisors al Executive Blockchain Laboratory, inițiat de către ICI București. El a fost, de asemenea, implicat în lansarea unor startup-uri tech.

Una din cele mai bune vești pentru sectorul de profil a venit la finele anului trecut, când statele membre UE au ales ca România să găzduiască viitorul sediu al Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, acesta devenind astfel prima structură a Uniunii de pe teritoriul țării noastre. Centrul CYBER va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre. Totodată, centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

Victor Guzun, Managing Partner al companiei Guzun Consulting și fost Ambasador al Republicii Moldova în Estonia, a discutat, la rândul său, despre impactul digitalizării în administrație și în societate, prezentând un studiu de caz despre votul electronic în Estonia.

În opinia sa, soluțiile digitale sunt un enabler pentru oricare ramură a societății, indiferent că vorbim despre agricultură, cadastru sau alegeri. „Tehnologiile sunt foarte affordable în ziua de azi, avem cu toții telefoane ultra performante (…), dar trăim cu mecanisme decizionale din secolul trecut sau din mileniul trecut. De exemplu, buletinele de vot pe suport de hârtie au apărut în anul 139 î.e.n., Iulius Cezar încă nu era născut. Noi avem telefoane ultimul model, dar folosim tehnologii milenare”, a spus Guzun. El a punctat că, pentru implementarea cu succes a procedurilor de e-guvernare, este nevoie în primul rând de leadership și de o masă critică de oameni care au încredere în noile soluții.

Votul electronic poate fi realizat atât prin prezența fizică în secția de votare, cu scanarea optică a buletinului de vot sau utilizarea unui sistem DRE (Direct Recording Electronic), cât și online. În Estonia se poate vota online la alegerile locale, parlamentare și europarlamentare. Pentru a vota, cetățeanul are posibilitatea de a alege între 7 modalități tehnice de vot.

„Întrebarea este când este bine să începem acest lucru, și în România noi discutam chiar săptămânile trecute, pentru că am avut un proiect comun cu Consiliul Europei și cu domnul președinte al Autorității Electorale Permanente. Există mai mai multă deschidere în România pentru a dezvolta acest lucru”, a afirmat Guzun, subliind că sistemul de vot electronic trebuie dezvoltat gradual și testat. „Întâi trebuie testat pe ceva ce nu are efecte juridice foarte mari, pentru că un singur vot online care este compromis, compromite întreaga idee pentru multe decenii”, a adăugat reprezentantul Guzun Consulting.

Estonia este un pionier în e-guvernare și se află în topul digitalizării la nivel mondial. Statul baltic a construit un ecosistem eficient, sigur și transparent, în care 99% din serviciile guvernamentale sunt online.

Constantin Rotariu, reprezentantul companiei Bitcoin România, a evidențiat evoluția și avantanjele investițiilor în bitcoin, cea mai cunoscută monedă digitală din lume, lansată în 2009, a cărei valoare a depășit recent pragul de 60.000 de dolari.

„Trendul global în sistemul financiar este să nu se mai dea dobânzi absolut deloc. Chiar în țări din Vest, dobânzile sunt negative, iar un-bank înseamnă să scoți acei bani din bancă și să-i pui în bitcoin, care înseamnă păstrare de valoare pe termen lung. Prin această mutare, banii vor crește și vor avea cel puțin aceeași putere de cumpărare. (…) În urmă cu câțiva ani, puteai cumpăra două pizza cu 10.000 de bitcoin. În prezent, această sumă valorează peste 500 de milioane. Acestea sunt numere uimitoare! Avem o volatilitate foarte ridicată în ceea ce privește evoluția bitcoin, însă dacă ne raportăm la o perioadă mai lungă, să zicem trei ani, trendul este crescător”, a spus cofondatorul Bitcoin România.

Bitcoin este parte a unui grup digital restrâns la scară globală, iar creșterea cererii se reflectă în evoluția ascendentă a prețului, a punctat Rotariu. Interesul crescut din partea traderilor și a unor companii importante pentru plasamente în această cryptomonedă, tranzacțiile accesibile, extinderea rețelei de ATM-uri și atenția sporită venită din zona media sunt alte elemente importante care contribuie la trendul crescător al bitcoin.

„Am definit un produs prin care o companie poate achiziționa bitcoin și acel bitcoin va fi blocat pe trei ani de zile. Pe baza experienței noastre și dacă se analizează un grafic de bitcoin, trei ani de zile este un interval în care cu siguranță vei face profit, unul destul de mare. Asta s-a întâmplat din 2009 până în prezent. Noi garantăm orice evoluție negativă a prețului bitcoin peste trei ani de zile. De exemplu, dacă cineva cumpără bitcoin de 10.000 euro și peste 3 ani o să fie 7.000 de euro, diferența negativă va fi acoperită de către noi. Realitatea este că până în 3 ani de zile bitcoin poate crește de la 50% până la 2.000%”, a afirmat Rotariu.

Bitcoin România este prima și cea mai mare platformă de tranzacționare de criptomonede de pe piaţa locală. Compania creată de către frații Constantin și George Rotariu a adus primul ATM pe piață locală în 2014, acesta fiind de altfel și primul ATM bitcoin din Europa Continentală și al cincilea din lume. La finele anului trecut, compania a creat o franciză pentru ATM-uri cu criptomonede, francizorii având posibilitatea să obțină profit după 1-3 luni de la investiție.

Alin Stanciu, Partner la Catalyst România, unul dintre cele mai cunoscute fonduri de tip private equity și venture capital din țară, a evidențiat interesul investitorilor pentru segmentul startup-urilor tech și a oferit detalii despre strategia viitoare de dezvoltare a companiei pe piața locală.

„Noi ca fond de capital de risc suntem cumva exact în mijlocul problemelor pe care le-am auzit astăzi. Investim un capital majoritar extern, în principal un capital privat, adică facem un inflow de bani în economia noastră, în startup-uri de tehnologie. Ne uităm la startup-uri care fac produse finite, pe care noi ulterior încercăm cu banii pe care îi investim și cu know-how-ul pe care îl avem să le scalăm, să le expunem unor piețe internaționale și ulterior să le vindem unor parteneri de referință, parteneri strategici, mai puțin financiari”, a spus Stanciu.

Catalyst a lansat primul fond, în valoare de 15 milioane de euro, în 2012, iar în noiembrie 2020 a anunțat lansarea celui de-al doilea fond de capital de creștere pentru firme de tehnologie din România, cu o capitalizare estimată de 40 de milioane de euro, prin participarea investitorilor privați și a investitorilor instituționali.

„Portofoliul nostru din fondul I a crescut extrem de bine în acești 5-6 ani, care a fost perioada noastră de deținere medie în companii. Am vândut deja 3 dintre companiile în care am investit, 3 din 10, pe niște multipli absolut fabuloși (…). În general, pot să vă spun că în special anul 2020 a fost un an foarte bun pentru tot portofoliul nostru de companii. În medie, companiile noastre au crescut cu 45% în anul 2020”, a spus reprezentantul Catalyst.

La fondul II urmează să fie realizate investiții într-un număr de 16-20 de companii, fiind targetate fie firme cu potențial de a deveni lideri locali pe anumite segmente, fie competitori globali. „Eu personal văd în acest moment 5-6 companii noi în fiecare zi”, a afirmat Stanciu.

Catalyst contribuie la scalarea și dezvoltarea companiilor prin know-how, resurse, parteneri de business și co-investitori din Europa, America de Nord și Asia. Printre companiile care au beneficiat de investiții până în prezent se numără Elefant.ro, Vola.ro, Vector Watch, Avocatnet.ro, SmartBill, Green Horse Games şi OmniConvert.

În contextul interesului în creștere pentru companiile din sectorul tehnologiilor, Cristina Dăianu, Partner & Head of Emerging Growth and Venture Technology în cadrul  Dentons, cel mai mare birou de avocatură la nivel mondial, a oferit informații despre etapele derulării unei tranzacții și documentația juridică aferentă, de care trebuie să țină seama deopotrivă antreprenorii și investitorii implicați.

„O primă observație ar fi că există o diferență între investitorii de venture capital și cei de private equity din mai multe perspective. Investitorii VC sunt cei care investesc într-o fază mult mai timpurie a afacerii, nu într-o companie matură. Sunt fazele Pre-seed, Seed, Series A, apoi vin fondurile de private equity, când compania este deja matură. De asemenea, fondurile de private equity, ca regulă, se concentrează pe domenii mai largi. VC-urile în general se focusează pe niște domenii mai restrânse, tehnologia fiind unul predilect”, a spus Dăianu.

O altă diferență ar fi că investitorii de venture capital intră în general cu un pachet minoritar (10-15%), tranzacțiile fiind derulate într-o perioadă mai scurtă, în vreme ce investitorii de private equity vizează preluarea pachetului de control.

Tranzacțiile debutează cu semnarea unui contract de confidențialitate (Non-Disclosure Agreement – NDA), care este în atât în interesul fondatorului, pentru protejarea informațiilor pe care le va dezvălui investitorului, cât și a celui din urmă, care poate solicita ca negocierea să fie ținută confidențial. După semnarea NDA urmează un Term Sheet (denumit și Memorandum of Understanding sau Heads of Terms), în care este creionată tranzacția. Documentul include sumele care vor fi investite, forma investiției, drepturile fondatorilor și ale investitorilor, precum și termenul limită pentru derularea tranzacției. Următorul pas este cel de Due Diligence, pentru verificarea sau auditarea companiei, iar ulterior poate fi redactat un Investment Agreement. Un alt document esențial este Shareholders’ Agreement, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile „marii familii” investitori – co-fondatori.

„Nu există un one-size-fits-all, este ceva important de reținut. Există un roadmap al fiecărei tranzacții, care e mai mult sau mai puțin același. Sunt niște lucruri pe care noi, din domeniu, le considerăm market practice, dar sunt contracte totuși profund negociate. (…) În domeniul acesta se negociază mult, mai ales în zona de exit, de vânzare de pachete de acțiuni. Un contract nu este la fel, copy-paste, cu altul”, a precizat Dăianu.

Evenimentul a fost tradus simultan în limbile engleză și germană, iar cei aproape 100 de participanți au avut posibilitatea să voteze, anonim, în cadrul a trei sondaje corelate cu tematica abordată: opțiunea privind utilizarea votului electronic, interesul pentru achiziția de bitcoin, respectiv așteptările de la o investiție de tip venture capital.



German
Citește articolul precedent:
Închide