Acum ori niciodată! Un proiect de țară are nevoie de consens politic

Foto: FI

Reputații experți în domeniul energiei Vasile Iuga și Radu Dudău susțin că, în privința exploatării gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre, România se află într-o gară mică din care stă să plece ultimul tren. Pentru zăcămintele din subsolul Mării Negre, luarea unei decizii finale nu mai suportă întârziere. Din multiple motive, spun experții, actuala conjunctură politică reprezintă, în 2020, „ultimul tren” pe care România nu trebuie să-l piardă.

Politicienii – în special cei aflați la guvernare și mai ales membrii Parlamentului – trebuie să acționeze rapid pentru a identifica „setul de condiții critice” prin comparații cu cele mai bune practici internaționale, pe baza cărora să poată fi luată decizia finală de investiții în 2020. Reuniți într-un Forum organizat de Financial Intelligence și România Durabilă, sub tematica „Importanța geo-strategică și economică a Mării Negre”, reprezentanții mediului politic nu au ezitat să recunoască că nu mai este loc și nici timp de întârziat cu decizia politică.

Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului, a spus că tema resurselor de la Marea Neagră „trebuie să fie proiect de țară și trebuie să facem un efort politic transpartinic, în interesul național”, precizând totodată că „adesea ne-am pierdut în detalii, în ciuda intereselor mari”. „Văd această temă drept proiect de țară și este timpul să facem un efort politic transpartinic. Este nevoie de o bună cooperare la nivelul verticalei puterii și trebuie să arătăm viziune, pentru interesul statului”, a declarat Corlățean, în deschiderea forumului „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”.

Colegul său de partid, fost ministru al Economiei, senatorul PSD Niculae Bădălău, a subliniat că exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră este esențială pentru dezvoltarea economică a României, iar proiectul trebuie să înceapă cât mai rapid: „Trebuie să găsim soluții să ducem gazele românești spre dezvoltarea industriei. (…) Exploatarea gazelor de la Marea Neagră trebuie privită cu mare atenție, pentru dezvoltarea economiei și independența energetică”.

„Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic”, a declarat, la rândul său, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri. Oficialul a precizat că fără acest consens, nu se poate face nimic. „Dacă Exxon dorește să părăsească acel consorțiu, îmi doresc ca Romgaz să intre în acest consorțiu, urmează negocieri în continuare, trebuie să vedem cum se finalizează”, a mai spus ministrul Economiei. El a arătat că, dacă se dorește modificarea Legii Offshore, aceasta nu se poate face decât în Parlament, prin consens politic. „Guvernul nu va modifica Legea Offshore. Trebuie să primeze interesul României”, a mai spus Virgil Popescu, adăugând că „trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Vineri am semnat autorizaţia de construcţie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil & Gas, unde lucrările merg înainte, iar în 2021 -2022 probabil vom avea primele gaze aduse la ţărm. Sunt optimist că şi în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiţii, iar gazul va ajunge la ţărm şi va fi procesat în România”.

La rândul său, Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, a menționat că firmele „din sectorul energetic, unde statul este acționar, dar și companiile private sunt invitate să vină cu proiecte și să solicite finanțare prin Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări”. „Aș vrea să punctez un proiect important al actualului Guvern care vine în continuarea eforturilor diplomatice desfășurate la nivelul Administrației Prezidențiale, respectiv despre Inițiativa celor Trei Mări. Este un format de competența intereselor celor 12 state membre ale Uniunii Europene, un format atipic, original și care tocmai prin această caracteristică se poate dovedi eficient pentru interesele pe care România le are în această zonă. Președintele României Klaus Iohannis a reușit să dea consistență acestui format în urma summit-ului desfășurat la București în 2018 și, urmare a acestei consistențe, vedem și rezultatele care încep să apară. Anunțul făcut de SUA la conferința de la Munchen este un prim semnal, este vorba despre disponibilitatea SUA de a investi un miliard de dolari în proiecte energetice în cadrul acestei Inițiative. Este un semnal care dă consistență aceste inițiative și care ar trebui să încurajeze participarea și a altor entități la proiectele de investiții din această zonă. Tot ca urmare a eforturilor făcute la nivel prezidențial, anul trecut a fost adoptată decizia de a constitui un fond de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, România și Polonia fiind țările care contribuie deja la capitalul social al acestei entități de 500 de milioane de euro, pentru proiecte de investiții în această zonă. Pentru a face o combinație fericită, eficientă, de resurse publice, private, atât din cadrul resurselor europene, cât și cele naționale, noi credem că mecanismul fondului de investiții care funcționează pe principii comerciale de finanțare a unor proiecte alături de implicarea unor instituții financiare internaționale poate să fie o soluție de succes pentru finanțarea acestor proiecte. Așteptăm în perioada următoare materializarea expresiei de interes formulată de Banca Europeană de Investiții de participare la acest Fond. De asemenea, sunt invitate în discuții și analize și celelalte instituții financiare să evalueze posibilitatea participării lor cu resurse la acest fond, iar în perioada următoare, prin contribuția celorlalte state membre ale Inițiativei celor Trei Mări, este posibilă o capitalizare a acestui fond de până la cinci miliarde de euro. Aceste lucruri sunt în desfășurare în acest moment, sunt în etapa de pregătire a sumelor necesare pentru a finaliza aceste proiecte. Întrebarea în acest moment și pentru perioada următoare este: Unde sunt proiectele? Fonduri pot fi disponibile, dar ceea ce este în acest moment imperios necesar este să avem în vedere pregătirea proiectelor. Aici atât companiile din sectorul energetic, unde statul este acționar, dar și companiile private sunt invitate să vină cu proiecte și să solicite finanțare prin acest mecanism. Avem discuții frecvente la nivelul Guvernului pentru a implica firmele unde statul este acționar și unde are instrumentele necesare de participare la luarea deciziilor, pentru pregătirea proiectelor necesare pentru infrastructura energetică de interconectare, cele care pot face posibilă exploatarea resurselor de la Marea Neagră, atît în folosul României, cât și al celorlalte state din această regiune” a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului Ludovic Orban.

O altă opinie de politician vine de la deputatul PSD Georgian Pop. Acesta spune că marele câștig al anului 2020 va fi dacă mediul decident va reuși, „în toată criza politică”, să adopte o nouă formă a legii offshore, „într-o manieră echilibrată, care să aducă beneficii și companiilor, și statului”.

„Mi-am dorit foarte mult ca Exxon să fie o companie care forează și exploatează în Marea Neagră. În termeni miliari și de apărare, prezența Exxon ar fi însemnat pentru România o investiție de ordin strategic uriașă. Nu a fost să fie. Important e ce vom face in continuare. (…) În 2020 trebuie să spunem explicit, de la nivelul politicienilor, că este momentul ca gazul din Marea Neagră să fie extras”, a declarat Georgian Pop în cadrul forumului.

E important ca profitul să fie împărțit corect

Pentru stat, miza proiectului exploatării gazelor de la Marea Neagră trebuie să fie o împărțeală corectă a profitului, susține Răzvan Nicolescu, Energy & Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe, citat de Financial Intelligence. Răzvan Nicolescu a enumerat cinci actori economici implicați în proiectul explorării și exploatării de hidrocarburi în Marea Neagră – fondul de investiții Carlyle, OMV Petrom, Romgaz, colosul amerian Exxon și Lukoil. „Este foarte important ca exploatările de la Marea Neagră să înceapă cât mai repede”, a spus Nicolescu, explicând: „În momentul de față, gazul natural se află sub un anumit tip de presiune, generat de planul Comisiei Europene pentru neutralitatea emisiilor până în 2050 și sub presiunea unor descoperiri importante în regiune. Am în vedere descoperirile din Cipru, potențialul Iranului, coroborate cu construcția de terminale đe gaz lichefiat, în special în Grecia, dar și în Polonia, Croația, dar și cu dorința Gazprom de a-și păstra cota de piață cât mai mare în regiune. Toate acestea fac necesar ca noi să începem proiectul din Marea Neagră cât mai curând”. Răzvan Nicolescu a mai spus că statul trebuie să aibă în vedere o împărțire corectă a beneficiilor rezultate din exploatările din Marea Neagră: „Trebuie să avem în vedere că acolo companiile trebuie sa investească miliarde. Este important ca profitul să fie împărțit corect.” Reprezentantul Deloitte apreciază că plecarea Exxon din proiectul de la Marea Neagră nu trebuie privită ca o scădere a prezenței economice americane în România: „Acestea nu au legătură. Corporațiile americane își urmează propria politică. Plecarea Exxon nu este un lucru care ar trebui să ne bucure din perspectiva întârzierilor legate de proiect, care probabil vor fi de 4-5 ani pierduți față de ambițiile inițiale”, a spus Nicolescu.

Abordări geo-strategice

Deocamdată nu avem o viziune despre ce vrem să fie Marea Neagră, susține reputatul analist Dan Dungaciu, Director General la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Potrivit acestuia, statele riverane, situate în jurul Mării Negre, trebuie să fie singurele care să decidă orice chestiune legată din Marea Neagră, economie sau strategie. „Noi, în România, credem că trebuie să fie o mare deschisă, dar unii dintre riverani nu cred la fel. Bulgarii nu cred așa, turcii nu cred așa”. Dungaciu a adăugat că România trebuie să își facă diplomația mai suplă și a exprimat un punct de vedere cu privire la modul în care România abordează relațiile de la Marea Neagră cu Federația Rusă: „Problema este că, în România, chestiunea rusă ține de politica internă și nu de politica externă. Nu ridicăm problema rusă la nivel de politică externă, pentru că se îngroapă la nivel de politică internă și nu putem vorbi decent de un subiect despre care vorbește toată lumea”.

Din 2020, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție: va fi de interes vital pentru Rusia, are interes în creștere pentru China, „iar interesul occidental va trebui să îl construim”, a susținut Iulian Fota, Expert Membru în Consiliul științific, New Strategy Center. Potrivit lui Iulian Fota, Marea Neagră este „în epicentrul unei competiții geopolitice între  Rusia și Occident, iar evoluțiile sunt în favoarea Rusiei”. Fota a mai menționat că este în creștere interesul Chinei pentru Marea Neagră, aceasta fiind o realitate complet nouă. El a menționat că interesul Chinei este pur economic, deocamdată, chinezii făcând tot ce pot să nu interfereze cu problemele de securitate ale Rusiei. „Dacă vrem un interes occidental la Marea Neagră, atunci va trebui să îl construim, va trebui să cheltuim mai mult pentru a construi acest interes occidental. Văd o ușă deschisă din partea SUA. Dar în ceea ce privește Marea Britanie, e posibil să avem ajustări, după Brexit”, a declarat analistul Fota în cadrul forumului „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”.

Daniel Apostol, România Durabilă



German
Citește articolul precedent:
Bursa de Valori București începe anul cu un avans ușor, într-un context internațional marcat de incertitudini

Piața de capital din România a început anul 2020 cu un ritm de creștere care s-a situat ușor peste nivelul...

Închide