Mai puțin e mai mult

Delegația Uniunii Presei Străine din Viena în fața hotelului NEW Montana din Sinaia

Export Club este o asociație de drept românesc fondată în 2015 care și-a propus să contribuie la mai buna cunoaștere a României în țările de limbă germană. Alături de asociația omonimă din Viena, clubului nostru i-a reușit în 2019 invitarea unor jurnaliști austrieci și străini, acreditați la Viena, la București și Sinaia, incluzând și vizitarea Palatului Peleș. Peste 10 oaspeți au fost prezenți. Rezultatul a fost zeci de relatări de presă (inclusiv un film de tv), apărute în țări precum Austria, Germania, Rusia, Bulgaria, Slovenia, Albania. Vezi www.export-club.ro.

„România înainte de un nou început în UE?”, și-a intitulat jurnalistul german Klaus Prömpers (n. 1949) scurta sa contribuție, pusă la dispoziție în exclusivitate pentru Debizz Magazine la jumătatea lunii ianuarie 2020. Pentru care îi mulțumim. A vizitat redacția noastră la începutul lunii noiembrie a anului trecut alături de jurnaliștii Uniunii Presei Străine din Viena, iar observațiile sale arată clar o perspectivă pragmatică. Această impresie ideologică despre România, drept copilul problemă, a existat probabil întotdeauna și nu numai din 1989 încoace: „Țara, în continuare un copil problemă al multor altor state membre ale Uniunii, pare iată totuși să caute calea către cultura democratică transparentă a Uniunii, drum care a părut să fie amenințat pentru multă vreme”, scrie moderatorul din trecut al cunoscutelor emisiuni radio matinale „Morgenmagazin” ale postului german Deutschlandfunk, redactor al postului german de televiziune ZDF la Bonn și apoi corespondent străin la Bruxelles, Viena și New York.

„La invitația Export Club din București, un grup de jurnaliști străini a avut cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale ocazia să-și facă la fața locului o impresie asupra situației actuale din țară, din București și Sinaia. S-au schimbat multe la 13 ani de la aderarea țării la UE. Dar rămân și multe de făcut. Țara suferă de «brain drain», similar cu alți noi membri ai Uniunii din sud-estul Europei cât și al altora, care încă nu sunt membri. Mai ales în domeniul medical și tehnic, dar și în ceea ce privește muncitorii specializați bine pregătiți, există o tendință de emigrare, care poate fi estimată pentru întreaga zonă din sud-estul Europei la aproximativ 7 milioane de oameni care nu își văd viitorul în țara lor de origine. Motivul principal este dezvoltarea economică, care, în ciuda tuturor ratelor de creștere foarte rapide începând din 1989, nu a adus în niciun caz armonizarea (s-ar putea traduce și anexarea) la situația din așa-zisele vechi țări ale UE. (…) O dezvoltare dramatică”, e de părere Prömpers, pe bună dreptate. El relatează începând din 2015 de la Viena despre Europa de sud-est. Jurnalistul înțelege și își permite să numească în mod direct circumstanțele românești, fără a arăta o axă geometrică stânga-dreapta. „Clubul de export ne-a arătat cu diverse exemple câte probleme mai trebuie rezolvate, dacă se dorește o mai puternică motivare a populației românești să lucreze și să trăiască în propria țară. Profesorul Teo Teaha a arătat diverse domenii ale economiei în care colaborările sunt categoric fructuoase pentru companiile străine și românești. Cu toate acestea, companiile străine sunt încă oarecum reticente în a face față obstacolelor juridice și financiare cu care se pot confrunta”. Articolul arată și perspectiva exactă a autorului asupra „Realpolitik”-ului bucureștean: „Odată cu alegerea primului ministru liberal conservator Ludovic Orban și realegerea președintelui Klaus Iohannis, alegerea româncei Laura Kövesi ca primul procuror anticorupție al Uniunii Europe și selecția Comisarului pentru transporturi al UE Adina Vălean, par să se fi pus noi baze ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și România”.

Acul busolei arată – după părerea mea – puțin diferit la București, deoarece polul nord magnetic este în mișcare constantă… Membrii clubului nostru s-au întreținut pe larg în timpul vizitei cu reprezentanții mass-media despre aceasta. Politicieni și diplomați ne-au invitat să purtă
m discuții de culise. On the record, off the record și, bineînțeles, strictly off the record…

Klaus Prömpers, un onest cunoscător al României, continuă: „Desigur, perspectiva nordului și centrului Europei trebuie și ea schimbată, într-o anumită măsură. Aproape fiecare dintre partenerii noștri de discuție a subliniat acest lucru în moduri diferite în timpul vizitei. Șeful Transparency International România, Marian Popa, a amintit că România are un ușor sindrom de tip borderline, între Asia și Europa. E extrem de dificil să punem capăt micii mite cotidiene, care era un fapt obișnuit în vremea comunistă. Este cu atât mai dificil să conduci lupta anticorupție, mai ales că politica a dat și dă în multe privințe un exemplu prost. Aici sunt necesare schimbările unor setări care nu pot avea loc peste noapte. În ciuda tuturor progreselor notabile de la aderarea României la 1 ianuarie 2007, rămân multe de făcut. Alegerile parlamentare din noiembrie 2020 vor arăta dacă schimbarea guvernului de la social-democrați la partidul PNL în colaborare cu alții va fi de durată sau reprezintă doar un foc de paie. Prezența la vot a fost deseori foarte scăzută în trecut. Partidele trebuie să își demonstreze atractivitatea
”.

Domnul Prömpers scrie așa cum gândește. Partidele politice din România încearcă deja să-și dovedească abilitățile. Ce le mai rămâne altceva de făcut? Focul de paie și săritul pe loc le sunt la ordinea zilei. Ceea ce majoritatea jurnaliștilor străini au intuit corect încă de anul trecut. Ne-am întreținut pe larg, în timpul vizitei, și despre reticența față de politică. Ce crește atunci când urnele electorale se deschid prea des.
Mai puțin din ceva este de regulă de preferat decât mai mult, se spune. Paradoxal, punctul culminant va veni abia în 2024. Anul cu toate alegerile posibile în România: alegerile parlamentare și locale. Alegerile pentru parlamentul UE, cât și prezidențiale de la noi. Tulburarea de personalitate colectivă citată, având ca rezultat o imagine fluctuantă de sine a românilor ar putea fi corectă. Merită probabil de luat în considerare într-un an electoral agitat ca acesta. Când emoțiile vor da în clocot. România democratică a demonstrat deja prea des un comportament care-i dăunează. Pentru că țării îi lipsește înțelegerea avantajelor de a-i avea pe cei ce pot în politică. Corifeii sunt mai degrabă rari. Cei ce pot nu sunt neapărat cei ce vor. Modestia, o soluție pe care puțini o înțeleg. Și până acum doar foarte puțini au reușit să facă față mântuirii dorite de public, despărțirii de establishmentul politic, așa cum este ea cerută imperativ de alegători. Politica încearcă să extindă în mod mesianic visul paradisului pe pământ. „De tip borderline”, explicat mai simplu! Și nu doar pentru România. Toți devenim nevrotici când e vorba de politică.
Astfel, un „Nou început”? Mira-m-aș!

Dr. Alex Todericiu



German
Citește articolul precedent:
Viitorul cărbunelui: bani grei ca s-o luăm mai ușor

Se discută mult despre bani la Bruxelles în aceste zile, chiar și dincolo de obișnuita dispută privind distribuirea fondurilor în...

Închide