HOTSPOT CLUJ III: Investițiile în educație, fără risc de faliment. „Talentele atrag banii”

Conferința HOTSPOT Cluj (în germană Klausenburg), organizată de publicația de business germano-română DeBizz Magazine în parteneriat cu proiectul România Durabilă, a ajuns în acest an la a treia ediție. Evenimentul, moderat de jurnalistul economic Daniel Apostol, a fost organizat în data de 14 iunie la Grand Hotel Napoca. În spiritul evenimentelor marca HOTSPOT, conferința a reunit și de această dată reprezentanți importanți din partea autorităților și ai mediului de afaceri, antreprenori, manageri, cât și specialiști în diverse sectoare de activitate.

HOTSPOT Cluj 2018 a debutat cu un mesaj din partea ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, care a enumerat o serie de inițiative ale instituției în vederea susținerii mediului de afaceri. „Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se consultă permanent cu reprezentanți ai companiilor și patronatelor pentru îmbunătățirea cadrului legislativ. Un prim pas pentru normalizarea relației dintre mediul de afaceri și autoritățile de control a fost realizat prin adoptarea Legii Prevenirii, care va aduce încredere, educare, informare, conformare colaborativă și emancipare în actul de control”, a transmis ministrul. În vederea susținerii activității mediului de business a fost adoptat și proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței 52/ 1997 privind regimul juridic al francizei. „Apreciem că impactul actului normativ la nivel macroeconomic va fi unul pozitiv, prin apariția unor noi oportunități de afaceri, crearea de locuri de muncă, precum și prin diversificarea pieței de produse și servicii. Actul normativ va avea un impact direct asupra antreprenorilor români și anticipăm că multe companii românești de succes vor alege franciza ca metodă de dezvoltare a afacerilor”, potrivit sursei citate. Pe lista de priorități a acestui an se află și reglementarea activității de lobby și cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finanțare a activității antreprenoriale. „Vrem să aducem modificări și reglementări pentru sprijinirea societăților prin investiții de capital de risc, realizate de investitori individuali de tip «business angels», astfel încât aceștia să investească în societățile inovatoare, cu mare capacitate de dezvoltare. De asemenea, ne vom concentra pe legislația privind incubatoarele de afaceri și a geneatoarelor de afaceri. În contextul dezvoltării rapide a comerțului, în special cel online, este necesară corelarea legislației, astfel încât să eliminăm anomaliile, birocrația și ambiguitățile”, potrivit oficialului.

Primarul Clujului, Emil Boc, a evidențiat, în expunerea sa, elemente legate de strategia de dezvoltare a orașului și măsurile luate de autoritățile locale pentru susținerea mediului de business. „Nimic nu poate funcționa într-o comunitate – poate că este valabil și la nivel de companie – dacă nu există această filosofie de ecosistem, în loc de ego-sistem, toate aceste avantaje competitive se pierd. Fundamental este ca ecosistemul pe care îl clădim să se bazeze pe această colaborare între mediul de business, universități, ONG-uri, cetățeni și administrație publică. Dacă acest ecosistem funcționează, fiecare pe componenta lui, avem șansa de a fi o comunitate reușită. (…) Talentele atrag banii. Dovada este foarte clară – Clujul. Faptul că am pus accent pe partea de inovare, de deschidere, de fructificare a avantajelor competitive, vin după aceea și resursele financiare”, a spus edilul. În Cluj, conceptul de smart-city se regăsește în toate componentele de afaceri, de la clădiri și mobilitate urbană până la infrastructură și tehnologie. „Fără o interfață asigurată de tehnologie între administrație și cetățean lucrurile nu merg bine. În acest moment, avem 53 de proceduri digitale care facilitează mediului de afaceri câștigarea de timp”, a punctat Boc. Potrivit oficialului, în Cluj clădirile „verzi” beneficiază de 50% scutire de taxă, iar în parcurile industriale sunt cele mai mici taxe prevăzute de lege pentru mediul de business. „La Cluj, 20% din banii pe care îi plătesc clujenii prin impozite și taxe se duc în educație, sub diverse forme. Educația, alături probabil de sănătate, reprezintă singurele investiții fără risc de faliment. Oricât ai investi, aici nu ai risc de faliment, nici personal, nici ca societate, nici ca și companie, nici ca țară și oraș. Nu riști nimic dacă investești în educație sau în sănătate”, a mai spus Boc.

Gerry Chandran, Managing Partner Sargia Partners, a vorbit despre caracteristicile și provocările leadership-ului. „Aș vrea să vă spun că liderii nu se nasc lideri, ci se formează. Asta este valabil pentru fiecare dintre noi. Suntem unici și atât de diferiți, gândim diferit. Trebuie să începem cu noi înșine și să ne întrebăm ce înseamnă succesul. Mulți lideri au interpretări diferite. Iar asta mă aduce înapoi la termenul de echilibru. Pentru a dezvolta liderii, trebuie să începem cu noi înșine și cu mediul în care fiecare dintre noi se poate dezvolta”, a spus Chandran. El a punctat că liderii trebuie să știe să gestioneze nu doar talentele, ci și mediocritatea. „Foarte puțini îi pot face pe cei mediocri să iasă din cochilie și să strălucească la rândul lor. Fiecare avem în noi înșine ceea ce trebuie pentru a fi lideri”, a mai spus reprezentantul companiei specializată în servicii de coaching și leadership.

„Sunt încântat că orașul nostru devine din ce în ce mai smart”, a afirmat Ștefan Gadola, fondator al companiei Energobit, care a evidențiat, la rândul său, importanța investițiilor în educație. „Sunt mândru că dacă un tânăr vine în Cluj nu se mai duce de aici. E un adevăr. De ce? Pentru că are o viață civilizată, o viață culturală, activități sportive, dar cel mai important lucru din punctul meu de vedere este liniștea și securitatea din acest oraș. În Cluj suntem un hub al tineretului”, a mai spus reprezentantul furnizorului de echipamente şi servicii pentru domeniul energetic.

„Clujul este în primul rând un oraș universitar, aceasta fiind principala sa calitate. Universitățile de aici au tradiție, sunt foarte bune și atrag studenți de calitate. Universitățile produc materie umană peste medie”, a spus Florin Sabou, CEO Bielomatik România. El a anunțat că AHK România, Camera De Comerț și Industrie Româno-Germană, va deveni activă pe piața din Cluj prin deschiderea filialei Transilvania.

„După părerea mea, Comunitatea Europeană ne oferă niște oportunități de business extraordinare. Din punctul de vedere al business-ului, până la Constanța am 720 de kilometri din Cluj, iar până la Viena cred că sunt 680 km, și ar fi mai multă autostradă. O politică doar națională poate fi depășită cu foarte multă ușurință de către o companie care crează valoare pentru clienții săi. Să ne gândim că extinderea în momentul de față nu mai întâmpină niciun fel de graniță, nu ne trebuie documente speciale, nu se pun taxe vamale și asta ar trebui să ne dea un imbold”, a afirmat Dan Pitic, directorul general al companiei Ax Perpetuum Impex. În opinia antreprenorului din Cluj, internaționalizarea are în prezent doi vectori importanți: generarea de plusvaloare și curajul de a acționa.

Sergiu Ilea, directorul Selgros Cluj-Napoca, a afirmat că piața de profil din Cluj a bifat o creștere constantă în ultimii ani, trendul fiind în continuare unul pozitiv. Societatea pe care o reprezintă lucrează și colaborează cu o serie de firme de mici dimensiuni, care au însă un potențial semnificativ de creștere, dacă sunt susținute. „Avem colaborări cu firme mici, dar care, dacă sunt sprijinte și ajutate, pot deveni firme destul de mari”, a spus Ilea, răspunzând unei întrebări venite din partea moderatorului.

Demis Ghindeanu, cofondator Pony Car Sharing, a adus în discuție așteptările noii generații în ceea ce privește oferta de servicii „smart”, cu accent pe car-sharing, beneficiile acestui sistem, precum și rolul autorităților în sprijinirea furnizorilor de profil. „Și în București, și în Cluj, și oriunde în lumea asta, avem două generații: Millenials și Generația Z, care au cu totul alte așteptări, inclusiv de la instituțiile publice, de la locurile de muncă. Aceste generații și-au dat seama că a avea acces la ceva este mai important decât a deține. (…) Acest gen de mobilitate urbană, care se cheamă car-sharing, este întâlnit de toate orașele care sunt sau își doresc să fie smart”, a spus Ghindeanu.

„Nu sunt doar om de cultură, pentru că am lucrat și în mediul de business, iar acum sunt foarte pasionat în a promova o relație mai apropiată între cele două lumi. Există mai multe motive pentru care o viață culturală vibrantă și bogată nu este doar un bonus pentru un oraș cu aspirații ridicate în lumea de business, ci și o necesitate. La fel ca și educația, cultura este unul din elementele pe care oamenii cu educație superioară și cu talent îl cer atunci când vor să locuiască într-un oraș”, a afirmat Ingo Tegge, Directorul Centrului Cultural German Cluj-Napoca. Pentru un viitor sustenabil este nevoie de cât mai multe conexiuni între mediul de business și cel cultural, atât direct, cât și indirect, a subliniat el. „În Cluj avem sprijinul administrației publice și o moștenire culturală foarte bogată, care stă la baza diversității. Pentru mine, Transilvania, pentru că vin din Germania, este definită de diversitate culturală – aici avem comunitatea maghiară, romă, de armeni, de evrei, de sași, mulți studenți care vin din Germania în România”, a mai spus Ingo Tegge.



German
Citește articolul precedent:
Noi branduri disponibile în București Mall

București Mall, primul centru comercial modern din România, a finalizat procesul de optimizare a chiriașilor, proiectul vizând îmbunătățirea selecției de...

Închide