Încrederea în economie, aruncată în oala cu presiune!

economie
Foto: iBogdan/Depositphotos.com

Performanța nedorită a actualei coaliții de guvernare PSD -ALDE este, fără nicio îndoială, aceea că a reușit de câteva ori anul acesta să unească națiunea în ansamblul ei împotriva deciziilor bâlbâite ale statului. Deopotrivă angajați și angajatori, patronate și sindicate, companii multinaționale și firme mici și mijlocii, analiști independenți sau militanți ai societății civile sar ca arși criticând politicile publice ale Guvernului. Dacă 2017 a început cu mari convulsii și mișcări de stradă împotriva tentativei puterii de a schimba legislația Justiției, iată că sfârșitul lui 2017 vine cu și mai mari amenințări de mișcări sociale și sindicale. De data asta, tensiunea este la cote maxime din cauza anunțatei „revoluții fiscale” pe care Guvernul o pune în practică prin Ordonanță de Urgență, fără să existe o consultare reală a mediului de afaceri, a sindicatelor, a societății civile; fără să fie realizat un studiu real de impact care să explice necesitatea deciziilor anunțate, dar mai ales care să arate și efectele comparative ale luării sau neluării acestor decizii. Mai mult, tensiunile generate de încăpățânarea Guvernului de a nu asculta vocea mediului de afaceri (de fapt, de a ignora toate vocile din jurul său) se traduc în pierderea brutală a încrederii în Statul Român, pierderea încrederii în economia românească, deși, paradoxal, aceasta înregistrează cele mai spectaculoase prognoze de creștere pe anul acesta (recent, Comisia de Prognoză a „săltat” nivelul avansului PIB la peste 6%). Iar valul de neîncredere a depășit deja granițele naționale, având impact și asupra ratingului României.

Toate marile organizații ale mediului de afaceri critică în termeni aspri ceea ce cu emfază Guvernul numește a fi „revoluție fiscală”, dar care în realitate se dovedește mai curând a fi o „țopăială fiscal-bugetară”, cum spunea președintele României Klaus Iohannis, care atrăgea atenția Guvernului „să nu bage România ­într-o aventură economică cu final trist”.

Principalele critici ale mediului de afaceri sunt legate mai ales de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și de modificarea impozitului pe cifra de afaceri. Mediul de afaceri reclamă lipsa consultării și respingerea punct­elor de vedere relevante transmise de acesta către Guvern. Criticile au venit deopotrivă de la Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham) și de la Coaliția pentru Dezvoltarea României. Investitorii americani prezenți în România susțin că, „între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Deși motivația și beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicațiile negative la nivelul pieței forței de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât și prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili”. AmCham arată că „astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii și implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piața forței de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii, care are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare”, susțin reprezentanții investitorilor americani. La rândul său, Consiliul Investitorilor Străini susține, într-o scrisoare dată publicității, „că în mod eronat s-a acreditat opinia că angajatorii sprijină sau chiar au sugerat măsura transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Ca urmare a informațiilor disponibile în spațiul public, FIC a derulat în ultima perioadă o amplă consultare pe această temă, în rândul membrilor săi”. Concluzia FIC este că firmele nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înțeleg motivația și raționamentul economic. „Mediul de afaceri nu a cerut această măsură și ea a fost propusă fără o consultare prealabilă. Pentru a elimina întrebările legate de rațiunea acestui exercițiu este necesară o declarație publică fără echivoc, în care Guvernul să spună ce problemă dorește să rezolve prin mutarea contribuțiilor și de ce crede că aceasta este soluția cea mai bună”. Un alt reprezentant al mediului de afaceri, Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders, a afirmat recent că economia României este ca un pacient care arată bine pe dinafară, dar care, „pe dinăuntru, a făcut niște excese”. „Avem o creștere economică alimentată de consum, credem că se adâncește deficitul comercial, crește creditarea și se majorează deficitul fiscal. Sunt elemente care se întâmplau și în 2008. De asemenea, în 2017, avem o datorie publică de două ori mai mare, o forță de muncă mai redusă și o scădere semnificativă a investițiilor publice”, a avertizat președintele RBL, citat de Agerpres. Iar coordonatorul pe fiscalitate al Coaliției pentru Dezvoltarea României, Daniel Anghel, spune că este o „aberație” dacă se justifică orice măsură fiscală „prin faptul că mediul de afaceri a fost prezent”, subliniind că „membrii Coaliției de Dezvoltare a României nu au fost prezenți. Există o lipsă de încredere unanimă!”, subliniază Anghel.

Așadar, economia crește, dar încrederea scade dramatic. Cum arătam, previziunile privind avansul economiei au fost ajustate recent la 6,1% în 2017. Dar cota de încredere în economia României a luat-o la vale. România a coborât în clasamentul mondial al ușurinței cu care se pot face afaceri în țară și suntem sub state ca Republica Moldova sau Kosovo, relevă clasamentul Doing Business 2018, publicat recent de Banca Mondială. Iar ambasadorul american în România, Hans Klemm, a declarat în noiembrie că a constatat cu surprindere că Moldova este înaintea României în clasamentul mondial. „Alte state au avut îmbunătățiri, urcând la un nivel peste România, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este puțin deasupra României în privința ușurinței cu care firmele pot să înceapă operațiunile și se bucură de un întreg mediu de politici mai bun” – a spus Klemm, aflat la „Topul Național al Firmelor Private din România”, organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

« Principalele critici ale mediului de afaceri sunt legate mai ales de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și de modificarea impozitului pe cifra de afaceri. »

În topul „Ease of Doing Business 2018”, România este pe locul 45 (din 190 de state), o poziție mai slabă ca anul trecut, când era pe 36. Acum, țara noastră este sub  Republica Moldova (44), Serbia (43) sau chiar Kosovo (40), o țară nerecunoscută de România. Mai bine clasat decât România este și Belarus (38), un stat cu regim autoritarist, criticat pentru măsuri anti-democratice. Topul mondial este condus de Noua Zeelandă, urmată de Singapore. Țara UE cel mai bine clasată este Danemarca, locul al treilea în topul mondial. SUA sunt pe locul 6, Germania pe 20 și Rusia pe 35.

Ce impact are „revoluția fiscală”

Potrivit lui Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), „doar 3% dintre companiile cu venituri de până la un milion de euro ar urma să plătească mai mult statului, în virtutea aplicării cotei unice de 1% din cifra de afaceri”. Cota unică de 1% aplicată cifrei de afaceri, pentru companiile cu venituri sub un milion euro, poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane lei, scrie Iancu Guda într-un studiu citat de ziariștii de la cursdeguvernare.ro. Iancu Guda spune că „majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală respectivă. (…) Optimizarea fiscală estimată de 631 milioane lei trebuie analizată în contextul majorării salariului minim brut la 1.900 lei începând cu anul 2018”. Astfel, costurile suplimentare cu forţa de muncă ale firmelor ar creşte cu 297 milioane lei, conform scenariului în care 35% din salariaţi sunt plătiţi la noul salariu minim pe economie. Reducerea impozitului plătit de firmele în cauză ar fi de 334 milioane lei.

Ca urmare a introducerii noului impozit, câştigă 27% dintre firmele cu venituri sub 0,5 milioane euro şi zero angajaţi, precum şi firmele cu venituri între 0,5 – 1 milion euro şi profit brut peste 6,25%, potrivit estimărilor președintelui AAFBR. Circa 70% dintre cele 415.698 de firme  cu venituri sub plafonul de un milion de euro vor plăti un impozit similar cu cel din prezent. Aplicarea cotei unice de 1% din cifra de afaceri „poate reprezenta o pierdere a motivării fiscale privind politica de angajare pentru companiile care înregistrau un singur angajat” şi au venituri sub 500.000 euro. Există 112.153 de companii în această situaţie, „care preferă să înregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind acţionarul companiei plătit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare (211 milioane lei, estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1%, comparativ cu 3% dacă nu ar avea nici un angajat”, potrivit Codului Fiscal actual. „În noul context, în care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub 1 milion euro (indiferent de numărul de angajați) și salariul minim brut pe economie crește la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de muncă cu personalul respectiv”, mai spune președintele AAFBR, citat de cursdeguvernare.ro

La rândul său, Dragoș Anastasiu, președintele AHK România – Camera de Comerț și Industrie Româno – Germană, susține că măsuri ca split TVA generalizat sau impozitul pe cifra de afaceri, deși au fost relativizate și retrase, produc pagube în economie, iar sentimentul de frică și lipsa de predictibilitate rămân. Citat de agenția de presă Agerpres, Anastasiu arată că „13% din Produsul Intern Brut reprezintă o voce unitară și care așteaptă să fie tratată ca atare. Principalul mod în care autoritățile se pot raporta la această industrie este prin predictibilitate. Acesta este răspunsul pe care industria auto îl transmite autorităților. Ar fi bine ca autoritățile să nu se alinieze creativității clasice românești și să aibă foarte multe idei. Câteodată ne dorim să existe cât mai puține idei, pentru că ele fac parte din predictibilitate. (…) Aș vrea să înțelegem cu toții că simplul fapt că se discută în forma în care se discută aceste idei, relativ puțin pregătite, și cu toate că ele dispar, generează pagube care rămân, pentru că sentimentul de frică, de lipsă de predictibilitate rămâne în întreaga economie românească și în industria auto, în special”.

În final, să aducem argumentele prezentate de Consilul Fiscal împotriva „revoluției fiscale”: “Impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiționat de ipotezele cu privire la creșterea salariilor brute care au drept sursă de proveniență inclusiv creșterea masivă a remunerării salariaților din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecințe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare”.

În consecință, Consiliul Fiscal a dat aviz negativ pentru propunerea de modificare a Codului Fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcții bugetare complete, faptul că țintele bugetare anuale și pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depășite, în condițiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne și cu tratatele europene.

­« În topul „Ease of Doing Business 2018”, România este pe locul 45 (din 190 de state), o poziție mai slabă ca anul trecut, când era pe 36. »

 

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Klaus Iohannis
Miliarde pentru pace

Imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, noul președinte Klaus Iohannis și-a folosit legitimitatea pentru a obține un rar...

Închide